Tramudadas: sa fortza de Popai in sardu

Tramudadas: sa fortza de Popai in sardu

Sa retza est dende s’ocasione manna a gente meda de si acurtziare a sa limba sarda in una manera ischirriada dae sa limba faeddada dae famìllia. Finamentas chie non l’at faeddada mai, como la podet imparare, cun cursos e no cun cussos ebbia. Dae s’elaboradore si podent lèghere libros, contos e artìculos, ascurtare film e cantones de onni casta, e finas pro sos pipios bi sunt trastes medas comente paristòrias bortadas o nàschidas in sardu e finas animatziones. A s’ispissu custas ùrtimas naschent dae unu disinnu de un’istitutzione, ca sa chistione manna e chi ant deretos de autore e su gastu non est minore.

Ma no est gasi pro totus, sas animatziones prus betzas ant pèrdidos cussos deretos e si nche podent bortare in sardu in donu e sena istorbu perunu. Est cussu chi ant fatu su grupu de Tramudadas (https://www.facebook.com/tramudadas) cun Popai, famadu cun su nùmene de “Braccio di ferro”. De puntadas, pro como, nde sunt essidas a campu bator, ma nde ant prontas un’àteru tantu. Sas boghes de sos personàgios mascros sunt de Maurizio Foddi, cussas de sas fèminas e de sos pitzinnos sunt de Eleonora Chìghine. Sa dificultade prus manna est finas sa sestadura de mùsica, immàgines e paràulas totu paris. Bisòngiat de menguare sas boghes originales, e de nde istichire sos arresonos in sardu. No est gasi fàtzile tando, e chie lu faghet in Tramudadas est Gabrielli Cossu.

Unu traballu mannu chi est fatu sena pagare nemos, ma finas sena bi balangiare nudda: pro s’amore de sa limba sarda ebbia. Unu donu a sos babbos e mamas chi cherent imparare sa limba nostra a sos pitzinnos issoro, e finas a issos e totu, sos pipios, chi podent bìdere animatziones diferentes dae sas fitianas. Sunt fatos a manos, sena elaboradore perunu, e non sunt lìmpios comente acontesset a sos ogetos de butega. Duncas sas novidades pro sos minores ant a èssere duas: sas immàgines e sos sonos de sas paràulas. Sa cosa manna subra cust’ùrtimu tratu est chi Popai faeddat in una variante de cabu e suta, Olìvia e sos pitzinnos cun una de cabu e susu. In custa manera chie los ascurta s’avesat a cumprèndere non sa faeddada sua ebbia, ma cussa de unu tretu diferente de s’ìsula.

Unu traballu de importu, esempru bonu chi non est pretzisu a isetare sas istitutziones pro fàghere sa cosa bona. Si podet inghitzare dae nois, proende a cumpartire s’idea cun àtera gente, fatende•la crèschere e ispainende•la: a bellu a bellu su frutu ant a bènnere.

Gabriele Tanda

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu.