– de Sarvadore Serra
In totu su mundu b’at pitzinnos chi creschent bilìngues, est a nàrrere in situatziones sotziales in ue si faeddat prus de una limba.
Custu fenòmenu, connotu comente “bilinguismu infantile”, est ispainadu meda, a su puntu chi, cando si cunsìderant in profundidade sas situatziones linguìsticas, si iscoberit chi sa normalidade in custu pianeta est su plurilinguismu, comente at afirmadu, in mesu de sos àteros, su Prof. Andrée Tabouret-Keller de s’Universidade de Istrasburgu.
Su monolinguismu, in càmbiu, est un’anomalia bastante reghente, un’idea chi s’est ispainada in Europa e in sos giassos coloniales cun sa creatzione de sos Istados-natzione.
Su paradossu, però, est chi su bilinguismu l’ant bidu a s’ispissu comente un’anomalia, una cosa “infadosa” e, a bias, fintzas dannàrgia, nessi finas a su mesu de su sèculu XX.
Ma dae unas cantas dècadas sos istùdios ant mustradu chi su bilinguismu, mescamente su de sos pitzinnos, dat profetos medas, siat linguìsticos siat cognitivos:
- agiuat s’imparòngiu de àteras limbas
- sugùgiat s’abertura mentale
- sugùgiat s’intelligèntzia e sa capatzidade de si cuntzentrare.
Custas sunt petzi unas cantas resones chi nch’ant giutu babbos e mamas medas a impitare sas limbas regionales cun sos fìgios, pro nàrrere in Galles e in Frìsia, in ue s’aumentu de s’impreu de sas limbas regionales benit fintzas dae su fatu chi si sunt abbigiados de sos profetos ligados a su bilinguismu.
E duncas, in regiones medas de Europa sos idiomas chi una bia nche los poniant a un’ala ca nat chi fiant “dialetos” (pro nàrrere, su frisone) sunt agatende su rolu legìtimu issoro de limbas regionales rispetadas in sa sotziedade moderna chi s’est abbigende de èssere sèida subra de pòsidos de oro.
Belle gasi, cando sos mèdios de informatzione italianos faeddant de profetos de su bilinguismu, a s’ispissu si ìmplicat chi sunt faeddende de limbas “mannas”, e duncas de bilinguismu intre italianu e inglesu, tedescu, o frantzesu. Imbetzes tocat a s’ammentare chi no est gasi, e chi dae sos istùdios est essidu a campu chi sos profetos de su bilinguismu bi sunt fintzas cando si tratat de “bilinguismu regionale”, est a nàrrere bilinguismu intre limba de Istadu e limba locale.
Pro nàrrere, in su 2017 s’istudiosu Bloom e sos collegas suos ant demustradu chi sos bilìngues olandesu-frisone sunt mègius de sos monolìngues olandesos in sas “funtziones esecutivas”, est a nàrrere in sos protzessos de pianificatzione, controllu e coordinatzione de su sistema cognitivu, gia dae cando tenent ses annos.
In sa matessi manera, Lauchlan e sos collegas suos ant bogadu a pìgiu unos cantos profetos cognitivos siat pro sos bilìngues inglesu-gaèlicu (paragonados a monolìngues anglòfonos) siat pro sos bilìngues italianu-sardu (paragonados a monolìngues italòfonos), e Engel de Abreu e sos collegas suos ant iscumproadu abilidades cognitivas prus mannas in sos bilìngues portughesu-lussemburghesu a cunfrontu de sos monolìngues portughesos.
Resurtados che a custos los ant iscumproados s’istudiosu Costa e sos collegas suos pro sos bilìngues ispagnolu-catalanu, chi ant mustradu de èssere prus lestros e prus abbistos de sos fedales monolìngues ispanòfonos in su controllu esecutivu. Datos anàlogos sunt istados iscumproados in unos cantos istùdios de s’Universidade de Bangor pro su chi pertocat sos bilìngues inglesu-gallesu.
Ma sos profetos de su bilinguismu non bi sunt petzi cun sas limbas regionales chi sunt reconnotas in manera ufitziale e duncas godint de un’impreu fintzas iscolàsticu, comente su gaèlicu e su catalanu. Difatis s’istudiosu Jiang Pengyu at demustradu chi sos bilìngues chi faeddant siat su mandarinu siat sa limba locale de sa provìntzia Hunan (su xiang) sunt avantagiados in s’imparòngiu de un’àtera limba galu, superende, e meda puru, sos monolìngues chi connoschent petzi su mandarinu. Custu demustrat comente unos cantos profetos de su bilinguismu bi sunt fintzas cando s’iscolarizatzione est galu, in manera tonta, monolìngue, giai chi sa limba locale xiang est tratada comente “dialetu” dae su guvernu tzinesu, e duncas est mescamente una limba faeddada, e in unu raportu de diglossia cun su mandarinu.
A conclusiones simìgiantes in situatzione diglòtica sunt lòmpidos s’istudiosu Antoniou e sos collegas suos in su 2014, cun un’istùdiu chi demustrat chi sos pitzinos chi connoschent siat su tzipriota siat su gregu tenent abilidades prus mannas in su controllu cognitivu a cunfrontu de sos fedales chi connoschent su gregu ebbia.
Sos profetos de su bilinguismu regionale abbarrant fintzas cando unu si faghet mannu. Pro nàrrere, un’istùdiu reghente de Nannou e Fotiadou documentat chi sas capatzidades de elaboratzione de su limbàgiu de sos monolìngues ellenòfonos peorant prus in presse de sas de sos bilìngues chi faeddant in gregu e in ponticu. Custu vantàgiu forsis b’est pro more de sa “cuncurrèntzia lessicale” cun sa cale sos bilìngues gherrant cada die, comente faghent pensare fintzas sos resurtados de s’istudiosu Kirk e de sos collegas suos pro sos bilìngues inglesu-iscotzesu e tedescu-bassutedescu.
Sos istùdios modernos, duncas, demustrant chi sos pitzinnos chi creschent in una situatzione de bilinguismu regionale godint de vantàgios linguìsticos e cognitivos chi abbarant cando sunt mannos.
A dolu mannu, in su prus de su territòriu italianu su bilinguismu lu cunsìderant a s’ispissu comente una cosa istrambòtica, si non ‘perigulosa’ pro s’isvilupu de su pitzinnu, e est galu inghiriadu dae credèntzias negativas medas e dae cumbinchimentos sena fundamentu, fintzas ca a s’ipsissu mancat s’informatzione.
In ue s’informatzione b’est, si punnat a faeddare de bilinguismu intre sas limbas mannas, comente chi custa siat s’ùnica casta de bilinguismu chi agiuat sos pitzinnos. In custu artìculu amus bidu comente sos istùdios nos mustrant chi non est gasi, e chi, a sas beras, sas limbas regionales sunt una sienda manna chi si podet isfrutare pro irrichire su cherbeddu de sos pitzinnos. Una sienda chi, mancari cun s’agiudu de sos giajos, non costat nudda a l’isfrutare.
BIBLIOGRAFIA
Blom, E., Boerma, T., Bosma, E., Cornips, L., & Everaert, E. (2017). Cognitive advantages of bilingual children in different sociolinguistic contexts. Frontiers in psychology, 8, 552.
Antoniou, K., Grohmann, K. K., Kambanaros, M., & Katsos, N. (2016). The effect of childhood bilectalism and multilingualism on executive control. Cognition, 149, 18-30.
Costa, A., Hernández, M., & Sebastián-Gallés, N. (2008). Bilingualism aids conflict resolution: Evidence from the ANT task. Cognition, 106(1), 59-86.
Engel de Abreu, P. M., Cruz-Santos, A., Tourinho, C. J., Martin, R., & Bialystok, E. (2012). Bilingualism enriches the poor: Enhanced cognitive control in low-income minority children. Psychological science, 23(11), 1364-1371.
Kirk, N. W., Kempe, V., Scott-Brown, K. C., Philipp, A., & Declerck, M. (2018). Can monolinguals be like bilinguals? Evidence from dialect switching. Cognition, 170, 164-178.
Lauchlan, F., Parisi, M., & Fadda, R. (2013). Bilingualism in Sardinia and Scotland: Exploring the cognitive benefits of speaking a ‘minority’language. International Journal of Bilingualism, 17(1), 43-56.
Nannou, N., & Fotiadou, G. (2018) Language Processing and Ambiguity Resolution in Monolingual and Bidialectal Ageing. Poster presentato al 2nd International Symposium on Bilingual Processing in Adults and Children. Technische Universitat Braunschweig.
Mueller Gathercole, V. C., Thomas, E. M., Jones, L., Guasch, N. V., Young, N., & Hughes, E. K. (2010). Cognitive effects of bilingualism: digging deeper for the contributions of language dominance, linguistic knowledge, socio-economic status and cognitive abilities. International Journal of Bilingual Education and Bilingualism, 13(5), 617-664.
Pengyu, J. (2015). A Study of “Neglected” Bilingual Speakers in China and Their Additional Language Phonological Learning Abilities: A Tentative Approach to Identifying a Bilingual Mind. MA Thesis, Bangor University.
Ligàmenes:
https://bilinguismoregionale.net
Leave a comment