Sos cuesitos referendàrios in contu de Giustìtzia / Prima parte

Sos cuesitos referendàrios in contu de Giustìtzia / Prima parte

Galu duas chidas at a èssere possìbile a nos espressaremus cun unu Eja o cun unu No in contu de giustìtzia. Sa dibata est animada, ma no at a èssere una gherra intre sas suas optziones presentes in sas ischedas; s’àtera pertzentuale chi cheret carculada est sa de s’astensionismu, comente pro cada referendum abrogativu. De onni manera custas sunt sas chistiones chi nos dant apuntamentu su 12 de làmpadas.

Su primu cuesitu (ischeda ruja) pedit de nos espressare pro s’abolitzione de su decretu legislativu Severino (votende eja) o pro lu lassare (votende nono). Su decretu mentovadu est unu testu ùnicu in contu de incandidabilidade de cundennados in via definitiva e de sospensione de sos eletos cun sentèntzia de primu gradu. A bisu de sos de su Eja, cun custa lege b’at àpidu bòidu de poderiu in sas amministratziones pro more de sas sospensiones finamentas de chie a pustis est resurtadu innotzente. Pro custu cherent chi tochet a unu giùighe disinnare o mancu s’interditzione dae sos ufìtzios pùblicos. Sos de su nono narant chi custa abrogatzione andet in favore finamentas de sos cundennados pro màfia, corrutzione, concussione e peculadu.

Su segundu cuesitu (ischeda aràngiu) pertocat imbetzes sas mesuras cautelares inditadas in s’artìculu 274.1.c de su còdighe de protzedura penale. Sos proponentes referendàrios narant chi, pro more de custas dispositziones, mìgias de tzitadinos sunt privos a manera preventiva de sa libertade issoro sena chi b’apat sentèntzia de cundenna. Sos referendarios, narende·nos de votare eja, cherent chi a presone sena protzessu b’andent petzi sos chi sunt acusados de reatos graves. Ma a bisu de sos de su no at a èssere difìtzile aplicare mesuras cautelares pro sos indagados in contu de corrutzione, stalking, estorsiones, furas.

Cun s’ischeda groga b’amus su de tres cuesitos, cosa chi pertocat sa partzimenta de sas carrieras in sa magistradura. Sos abrogadores (eja) cherent chi non b’apant prus normas in s’ordinamentu nostru chi permitant su passàgiu de carriera dae sa funtzione recuirente a sa giuigante. A bisu issoro sos magistrados ant a dèvere seberare su ruolu issoro a comintzu: o pùblicu ministeru o giùighe. Sa punna est sa de s’impartzialidade. Sos de su nono, in prus de nàrrere chi bi dêt àere incumpatibilidade cun sos printzìpios de su Tìtulu VI de sa Costitutzione, timent chi unu Pm impedidu a devènnere giùighe potzat ingendrare una cultura de s’indàgine isgantzada dae cada vìnculu.

Sighit domìniga chi benit cun sos ùrtimos duos cuesitos

màuru piredda

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu.