Noas maicantas in contu de s’economia sarda sunt essinde una a dae segus de s’àtera e faeddant de unu cambiamentu fungudu chi est capitende oe e chi no ischimus in ue at a batire in su benidore.
Duas sunt sas noas chi nos faeddant de una crisi chi at a corfare sos pastores e chie traballat cun sos animales. Sos dàtzios de Trump contra a s’agroalimentare europeu sunt abbolotende su setore, ma podent èssere medidas chi andant e torrant. Tzertu est chi fintzas a cando non s’at a agatare unu, o prus, mercados noos pro sos produtos sardos, su casu at a èssere de prus de sa rechesta, custringhende sos industriales a minimare su prètziu pro lu bèndere e est dàbile chi ant a pagare meda de mancu su late in sos meses chi benint.
S’àtera noa chi betat un’upa a subra de su pastoriu est sa forma chi est leende su programma de s’Europa pro torrare a si armare. Sos fundos s’ant a bogare mescamente dae su dinari pro sa coesione de su territòriu, chi sunt diferentes dae sos chi benint dae sos PAC chi andant a sas aziendas sardas. Però est unu sinnale chi sas punnas sunt cambiende e chi soddos maicantos ant a andare in aterue, si at a bènnere una crisi manna de su setore, est possìbile chi nen s’Itàlia (cun dèpidos semper prus mannos), nen s’Europa potzant agatare s’agiudu chi at a bisongiare.
In prus b’est puru sa crisi ìdrica e climàtica. Est noa de como chi sos sartos in tretos de Tàtari no ant a pòdere abbare, ca no at pròidu bastante meda pro prenare sos batzinos: sos massajos ant a abarrare sena intradas pro un’istajone. Sa noa girat onni annu, ma pro tretos diferentes de s’ìsula. E sos datos climàticos faeddant de una situatzione chi ponet in pidinu.
Si sos sartos pranghent, sos setores de su turismu non riet a sos sardos. Oe est iscopiadu s’allarme criminalidade a s’Alighera pro un’artìculu de su «Fatto quotidiano»: b’at su suddidu chi sa camorra siat in chirca de si leare sos istabilimentos in sos arenàrgios. Fiat iscopiadu unu suddidu simigiante pro sos hotel de lussu (leghe inoghe) carchi annu a como e sa matessi timoria b’est pro su setore in Terranoa.
Si a custu annanghimus sa cuntierra pro sos impiantos de energia birde, si cumprendet chi su perìgulu est chi, prus de sos annos colados, sos sardos potzant pèrdere galu de prus unu rolu in s’ìsula issoro.
Gabriele Tanda
Leave a comment