Linguapax: ite podimus fàghere pro amparare sa diversidade linguìstica?

Linguapax: ite podimus fàghere pro amparare sa diversidade linguìstica?

Si una cosa bona at fatu su Covid est chi sunt nàschidos cursos e addòbios in retza subra fainas medas, pro su prus in donu o a pagos soddos. Cursos chi cada persone podet sighire sena regularidade, sena iscadèntzias e cun sos tempos suos: in inglesu si mutint MOOC, Massive Open Online Courses, bortende·lu cheret nàrrere “cursos in retza, abertos e pro gente meda”. Non fiat una cosa noa, dae annos esistiant giassos in retza in ue agatare letziones e chistionadas, ma sa serrada at ismanniadu s’oferta.

Unu de custos cursos faeddat de diversidade linguìstica, est istadu contivigiadu dae un’istudiosa sarda, Katjuscia Mattu (chi coordinat in sardu) e ammanigiadu dae Linguapax, un’organizatzione cun sa sea in Catalugna chi at sa punna de amparare e abbivare sa diversidade de sas limbas de su mundu (incarca inoghe pro sa presentada). Sa bellesa de custu cursu est chi b’at unu muntone de esperièntzias diferentes, persones de onni oru de su mundu chi contant sas peleas coladas pro tènnere bia sa limba issoro, ma fintzas espertos chi ponent dimandas pro su benidore e ativistas chi ammustrant carchi solutzione. Su cursu difatis est partzidu in chimbe cantos cada unu de un’ora, prus o mancu: in su primu s’introduint su tema e sas leges pro s’amparu de sas minorias linguìsticas in su mundu; in su segundu s’ammustrat sa diversidade linguìstica no petzi in Europa ma fintzas in àteros continentes; in sa tertza si annotant sas limbas de sos migrantes e comente mudant in su tramudu; in sa de bator s’addòbiant sas maneras diferentes chi si sunt impreadas pro abbivare sas limbas e, in sa parte de agabbu, si faeddat de su raportu intre limbas de minoria e tecnologias noas. Prus de baranta mastros interessados. Pro arresonare de sardu, Micheli Ladu, chi descriet a sa lestra sas atividades in sos mèdios e in sa tecnologia pro sa defensa de su sardu.

Pro is ativistas de sa limba sarda una manera pro si cunfrontare cun àteras esperièntzias e pro si serare galu de prus chi “su benidore, fintzas digitale, de una limba est in sas manos de sos chi la impreant”.

Gabriele Tanda

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu.