Ite est sa Sardigna de a beru? In sos nùmeros sa risposta de SSEO

Ite est sa Sardigna de a beru? In sos nùmeros sa risposta de SSEO

Nois bidimus a fitianu cussu chi pensamus at èssere sa realidade, prus meda de cantu sa realidade est de a beru. Acontzamus cussu chi acontesset cunforma a cussu chi creimus e lu faghimus sena lu ischire. Bisòngiat de èssere abbistos meda pro annotare a su nessi carchi colores de sa veridade, mescamente como chi semus atogados dae su mundu de sa retza e de sa sotzialidade virtuale. Cuddu chi cunsideramus nostru, podet èssere pèrdidu dae meda; e cuddu chi nos paret a tesu nos est a probe.

Tando comente podimus connòschere su mundu in una manera prus giusta? Unu de sos trastes prus de gabbale sunt sos datos chi s’istadu e àteros entes giughent e incùngiant onni die. Datos pùblicos e sena nùmene: cantidade e nùmeros chi podent contare cosa meda de s’ìsula. Cale e de cale casta sunt sas veturas a tràvigu, pro esèmpiu, o cantos sunt sos giassos archeològicos. Duas cosas chi parent nudda, e a s’imbesse, ant meda de nàrrere: de veturas in Sardigna cussas chi agradant de prus non sunt italianas, ma frantzesas. Semus sos ùnicos in s’Istadu italianu. Dae s’àtera banda, pro chie pensas chi non amus meda de cultura, si podet ispantare a iscobèrrere chi semus su logu cun prus meda giassos archeològicos in su terrinu de s’Itàlia. E custas sunt duas cosas piticas. Si ponimus a costàgiu datos minore e mannos podent acrarire s’identidade bera de sa Sardigna a dies de oe. A pustis si podet inghitzare a arresonare de su proite e de su proite nono.

Unu siddadu, custos datos chi, si niunu los collint e los ordìngiant, istant mudos. Sa punna chi s’est posta SSEO est pròpiu custa: chircare numereddos subra de sa Sardigna ispartzinados in raportos de s’ISTAT o de àteros entes e de li dare una forma fàtzile da cumprendere. Dae cussos a bellu a bellu proare a disinnare s’identidade noa de s’ìsula nostra. S’assòtziu est sena punna de balangiare nudda dae custu traballu chi faghet in donu pro agiudare a annoare sa mirada de sos sardos a sa terra issoro. Ca proite si si resesset a bìdere de a beru sa realidade, si podet cumprèndere ite traballu mancat, sos cambiamentos de s’Europa e de su mundu intreu. E su cunfrontu non depet èssere pro fortza cun s’Itàlia, ma cun àteras ìsulas de su Mediterràneu, o cun àteras natziones minores chi s’assimìgiant pro mannària e economia a nois.

Ma SSEO ite cheret nàrrere? Sardinian Socio Economic Observatory. Ma s’acrònimu assimìgiat fintzas a comente si narat “so”, de sa prima persone singulare de su verbu èssere in sardu, in carchi bidda. Su ligàmene tando est intra su chi est sa realidade de sa Sardigna, bida però cun sos otzales de sos istùdios de datos, iscumbatas e sondagios, mutidos in suspu inglesu data analysis.

Sas àteras punnas de SSEO sunt cussas de avesare sos sardos a pensare, e arresonare, a pustis de sa cumpudada de sos datos. Fintzas a insingiare – a chie cheret – a seberare cale sunt sas informatziones ùtiles e cussa chi non lu sunt. Ma su bisu chi SSEO tenet in coro est de proare a regòllere datos dae iss’e totu. Ca in Sardigna non si faghet, si impreant – e pagu puru – sos datos chi suprint dae Itàlia o Europa. Cun sas mendas de totus cantas sas cosa chi lompent dae fora: chi si depent acontzare ca sunt pensadas pro àteros.

Gabriele Tanda

Leave a comment

1 Comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *