Novas bonas dae su Friuli. Sos giòvanos sunt torrende a faeddare “furlan”, su 60 pro chentu de sa popolatzione impreat sa limba de minoria e in medas sunt a favore de s’iscola e a pesare sos fìgios in limba locale. In ue si traballat e non si perdet tempus cun sos macos partzidores e folclorìsticos, sas polìticas linguìstica otenet resultados.
In Sardigna imbetzes a 19 meses dae sas eletziones galu non si cumprendet ite fine at a fàghere sa polìtica linguìstica. A banda sa propaganda in sos giornales cun sa folclorizatzione e sa dialetizatzione, non si bidet nudda mancu de su pagu chi Pìgliaru aiat promìtidu a sos aversàrios de sa pranificatzione e istandardizatzione. In Friuli in tamen (in ue sa limba comuna est lege dae su 1996 e sos chi si chèsciant non los càrculant) s’est traballadu bene e cun continuidade finas a sos resurtados presentes.
A dies de oe in sas provìntzias de Gorizia, Pordenone e Udine, istant 600 mìgias persones chi faeddant su friulianu. De custas, 420 mìgia la faeddant a fitianu, 180 mìgia a bortas. Est pru de su 60 % de sa popolatzione de sas tres provìntzias. Ponende intro su contu finas sos chi istant in provìntzia de Trieste, sos faeddadores de friulanu sunt belle sa metade de sa popolatzione intrea de su Friuli Venètzia Giulia.
Sunt unos cantos datos, intre sos prus interessantes, cuntènnidos in sa Chirca subra sa difusione de sa limba friulana, promòvida dae s’Agèntzia Regionale pro sa Limba Friulana e acumprida dae s’universidade de Udine cun su coordinamentu de su professore Claudio Melchior, in su 2014.
<Sa chirca nos torrat s’imàgine de su friulanu che a limba bia, posta a tìtulu prenu in unu iscènariu plurilinguìsticu a manera definitiva, chi est bivende unu tempus de crèschida culturale intro sos giòvanos e de mudaduras fungudas – narat Lorenzo Fabbro, presidente de s’ARLeF – e custu finas pro more de sas polìticas de tutela e valorizatzione postas a cùrrere dae una deghina de annos dae sa Regione. Non petzi s’est postu unu frenu a su declinu de s’impreu de su friulanu, ma s’est fintzas otentu un’adduimentu forte e cumbintu a s’insingiamentu iscolàsticu e a una difusione de balia in mesu de sos giòvanos>, agiunghet Fabbro.
Difatis, sos giovanos (sos de 18-29 de edade) declarant de faeddare a manera regulare su friulanu prus de sos de trinta o baranta annos, mudende una tenta chi pariat prenetada a frunire semper datos negativos (de isperdimentu de sa limba) acostende-si a sos tempos presentes. Sos datos chi pertocant a sa classe de edade prus giòvana atenent unu nùmeru de casos non artu in sensu assolutu, né in custa chirca né in sa realtade anagràfica de sa regione (sos abitantes de 18-29 annos de edade sunt una pertzentuale bàscia meda de sa popolatzione). Però, a su matessi tempus su fenòmenu chi pertocat a custa bortada in sos prus giòvanos, chi balàngiant s’impreu de su friulanu in tamen de lu pèrdere, est unu datu achistiadu, ca est essidu in àteras chircas reghentes e coerente finas cun s’osservatzione de sa sotziedade, de su territòriu, de sos eventos culturales chi si bident, e de chie bi partètzipat.
Belle sa totalidade de sas persones, finas chie non la faeddat, cumprendent sa limba friulana: in provìntzia de Pordenone e de Gorizia, prus de s’83% de sa popolatzione cumprendet su friulanu. Custa pertzentuale àmpilat a prus de su 96% in sa provìntzia de Udine. Custu cheret nàrrere chi prus de su 90% de sos abitantes in sas tres provìntzias leadas a cunsideru declarat de cumprèndere sa limba friuana.
Sa pertzentuale de sos chi declarant chi “babbu e mama si sunt friulanos diant dèpere faeddare in friulanu a sos fìgios” est plebiscitària, cun pertzentuales chi in totu sas tres provìntzias lòmpent belle a su 90 pro chentu de sa popolatzione. Custu datu est crèschidu de prus de 15 puntos pertzentuales dae su 1998 (annu de s’ùrtima chirca de riferimentu) a oe. Sas tzifras de sa trasmissione reale linguìstica in famìlia sunt prus pagu artas, ma de importu: su 55,9% de sos faeddadores faeddat in friuanu (o in ambas limbas) a sos fìgios (in Sardigna, pro su’ùrtima chirca de su 2007 fiat petzi su 13%).
Positivu su cumentu de sa Presidente de sa Regione Debora Serracchiani: <B’at una sotziedade chi at aficu e chi pedit de leare a cunsideru su friulanu che a unu mèdiu de integratzione e comunicatzione. No est unu tema de resursas isprecadas. Semus prontos a agiudare s’ARLeF pro pranificare interventos pro sa limba friulana>.
Nos permitus de sutalineare su ruolu importante in custos annos de su diretore de s’ARLeF William Cisilino, òmine de gabale e professionista atzudu de sa polìtica linguìstica, cunfirmadu dae totu sos guvernos.
Leave a comment