Comente in sa terra gasi in su chelu.

Comente in sa terra gasi in su chelu.

A pustis de àere presentadu, in su 2012, s’ipòtesi de s’usu cultuale de sos nuraghes, bidos duncas comente tèmpios e non fortalesas, Augusto Mulas at sighidu in sa chirca sua e, paris cun Marco Sanna, ingennieri, at produidu ateruna prova de custa teoria.

In terra come in cielo, editziones Condaghes, annu 2014, partit dae su chi s’autore otieresu aiat giai espostu in s’òpera de esòrdiu e si firmat a distintu in sa dispositziones de cuddos nuraghes chi su prus mannu est su Santu Antine e chi sunt in un’àrea chi apartenet a sos territòrios comunales de Turalva, Giave, Bonorva e Cherèmule.

Su Santu Antine e sos àteros totu a inghìriu diant riproduire s’ammassu de isteddos mutidu M45, connotu comente Su Budrone o Sos puddighinos.

Ognunu de issos, a prus de su Santu Antine, est a nàrrere sos nuraghes Culzu, Longu, Fraigas, Banzalzas, Oes e Cabu Abbas diat rapresentare unu de sos isteddos de Su Budrone. A Alcyone, su prus lughente in chelu, currispondet su prus mannu in terra, su Santu Antine.

Chi custu nuraghe tèngiat unu ruolu importante intre totu sos àteros est cunfirmadu dae unu fatu: sos muralliones suos sunt fraigados cunforma a sos asses solstitziales de ierru e de istiu.

Pro more de sos càrculos probabilìsticos de Sanna est istadu possìbile dimustrare chi sos monumentos sunt dispostos che a sos astros de Su Budrone cun una probabilidade de unu 96%. Probabilidade chi lompet a su 99,99% si si cunsìderat sa presèntzia de aterunu monumentu.

Si tratat de unu fràigu ipogèicu chi non fiat galu tzensidu e chi Mulas etotu at iscobertu, cumbintu de sa presèntzia sua in su pròpiu puntu in ue dd’at agatadu. Custu monumentu diat currispòndere a s’isteddu mutidu Maia, chi faghet parte issu puru de Su Budrone.

Sas publicatziones e sas iscobertas de Mulas, comente denùntziat s’editore in sa presentatzione, no ant atiradu s’atentzione de su mundu acadèmicu, chi at rispostu pro su prus cun indiferèntzia a custas ipòtesis.

Epuru sas tziviltades antigas, cumintzende dae sas mesopotàmicas, biviant in un’osmosi cumpleta tra su chelu e sa terra, tantu chi, comente iscriet Mulas mentuende a Mircea Eliade, sa pianta de Nìnive dd’aiant sestada abbaidende pròpiu sa dispositzione de sos isteddos.

Ma finas in Sardigna, finas a pagu dècadas a como, sos pastores chi nche leaiant sas berbeghes a pàschere si orientaiant cun sos isteddos.

E intre sos isteddos pròpiu Su Budrone at semper tentu un’influèntzia manna in sos pòpulos de totu su mundu, dae sos Aztecos a sos Maoris, a sos Babilonesos. E, comente nos narat custu libru de Augusto Mulas e Marco Sanna, in sos Sardos puru.

(gianni muroni)

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *