Clàudia Aru, cantadora in limba sarda

Clàudia Aru, cantadora in limba sarda

– de Salvatore Serra –

Polìtica linguìstica cheret nàrrere finas a fàghere  giornales  in sardu, pro  afortire sa capatzidade de custa limba de  operare cun unu registru artu.

Non podimus fàghere a mancu, duncas, de faeddare de  sa revista  “Eja”, publicada pro unos cantos annos  dae sa sotziedade editoriale “Papiros”.

 In custu chi est su nùmeru 2 de su 2011,  b’at, in mesu de s’àteru, artìculos chi faeddant de s’italianizatzione ghiada dae su ministru Bogino, de sa minoria islovena in Itàlia, de su luòngiu de sas bases militares, de su problema de su pastoriu, de sas literaduras cuadas. E b’at un’intervista fata dae Diegu Corràine a Clàudia Aru, artista chi cantat in limba sarda.

________

 Clàudia Aru,  laureada in s’Universidade de Bologna in Istòria de s’arte, est istada  dae su 2002 a su 2005 in Bartzellona, in ue at istudiadu mùsica in s’iscola “Taller de Musics”. Pustis est istada  in New York e in Roma e in su 2008 est ghirada a  Sardigna, in ue  at fundadu su progetu “Bentesoi”, cun Arrogalla, chi at publicadu duos album, “Tripland” e “Folk You”. In su 2012 at cumintzadu  sa carrera sua de solista,  publichende s’album “Aici” cun s’eticheta “Nootempo” chi aiat giai produidu sos album de “Bentesoi”. S’album est essidu a pustis de su sìngulu omònimu e in pare cun un’ateru sìngulu, “Burdu bu”. Totu  sos testos de s’album los at iscritos issa etotu e sa mùsica est cumposta in collaboratzione cun Marcello Pilleri chi sonat sa ghiterra e su banjo e cun Matteo Maròngiu chi sonat su contrabassu. In su 2013 est essidu su segundu album, “A giru a giru”.  In su 2015 est essidu su sìngulu “Su Tasinanta”, sighidu dae s’album “Momoti”, chi leat su nùmene de sa criadura de fantasia de s’immaginàriu sardu e chi unas cantas publicatziones ant definidu cumente s’album de sa maduridade de s’artista. In su mese de cabudanni de su matessi  annu  at bìnchidu su Prèmiu Andrea Parodi pro sa mègius interpretatzione. In su 2016 at cantadu cun su grupu suo in Osaka, Giapone, in un’acuntessimentu organizadu dae s’Istituto Italiano di Cultura. S’ocasione l’at ispiradu sa creatzione de su vìdeu pro sa cantzone “Oi mi scidu chitzi”, essidu in su 2017.  Semper in su 2016 l’ant candidada a sa Targa Tenco. In su 2019 at publicadu s’album “Aru”, in ue contat cun ironia e crìtica su mundu de provìntzia.  In s’ìnteri de sa pandemia de su COVID-19, cun s’impossibilidade de fàghere cuntzertos, est abbarrada ativa in lìnia publichende su sìngulu “Arrò du Covid” e ghetende s’idea de cumpartzire òperas de artistas sardos in sas  retzas sotziales cun s’hashtag #adottaunartistasardo comente sinnu de solidariedade in su mamentu de dificultade

Inoghe,  unos cantos passos   de s’ intervista.

________

 

  • Dae cando est chi ses cantende in sardu?

Apo inghitzau a cantai in sardu de pagu, apo cumprendiu ca sa lingua sarda mi donat sa possibilidadi de essi speciali e no cumenti a is atrus chi cantant sceti in italianu o inglesu po essi prus “internatzionalis”. In custu tempus sa fortza de un’artista est a usai sa cultura pròpia. A un’americanu ddi praxit de prus a ascurtai una cantzoni in sardu chi no una in inglesu iscrita de una cantanti sarda

  • E pro ite in sardu? Ite bos dat custa limba chi non bos dat s’italianu?

Cun su sardu podis descriri una situatzioni cun una paràula sceti. Una cosa comenti “fillu meu de su coru” non si podit narai in italianu cun sa matessi intensidadi. Po custu mi praxit meda de prus.

  • E ite narat de bois su pùblicu?

Sa mùsica chi fadeus est  unu pagu particulari, bollu nai ca fueddaus  cun unu pùblicu chi arrexonit, po custu seus prexaus meda po totu sa genti chi s’ascurtat, sonaus meda e scieus ca no fàtzili. Teneus unu pùblicu chi andat de is giòvanus fintza a sa genti prus manna, no sonaus sceti po “una edadi”. Bentesoi no tenit edadi…

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu.