A largos annos. In bulleta

A largos annos. In bulleta

S’annu nou comintzat cun una chistione chi, in cunditziones normales, deviat èssere deretu in agenda duos ierros a como: s’amparu de sa Ffp2 est prus mannu de su de sa chirùrgica e duncas cheret chi nos pongiamus cussa e chi nos la frunent a preju giustu.

Nemmancu s’esempru nos ant dadu, sos guvernantes chi de unu preju calmieradu non nde tenent bisòngiu. A oras intreas in tv dende·nos racumandatziones fiant e sunt belle semper cun sa chirùrgica, cando si la ponent. Parent chistiones de lana cràbina ma sunt detàllios chi, in tempos de polìtica comunicada, de rapresentatzione mediàtica de sa matessi, sunt de grandu importu.

E movende dae custas fartas comunicativo-cognitivas cheret chi abbaidemus a s’annu nou e a sos disinnos chi, pro seguru, amus ebbia a assìstere passivos: a un’ala sas manovras polìticas chi determinant sos sèberos in contu de pandemia (Draghi cheret assussegu e caminos netos pro chi la fatzat issu sa parlata de su 31 de nadale a retes unificadas); a s’àtera s’istrale de sos aumentos chi nos ant a ridùere…in bulleta.

Est craru chi sos guvernantes chi non sunt istados a tretu de calmierare su preju de sas Ffp2 in custos duos annos no l’ant a èssere nemmancu pro impedire gastos familiares aumentados in contu de energia, de benes alimentares, de produtos pro su contivìgiu de sa persone e de sa domo.

A su chi narat s’osservatòriu natzionale de Federconsumatori s’agràviu istimadu pro sas famìlias est de 1.228,80 èuros pro su 2022. A minudu: alimentatzione (299,60 – 4,2%); asseguratzione àuto (32,69 – 2,3%): gastos bancàrios (15,07 – 2,1%); trasportos (172,67 – 3,2%); tari (19,42 – 3,1%); tarifas lughe e gas (332,82 – 18,9%); tarifas abba (23,63 – 3,6%); tarifas professionales artesanos (62,74 – 2,9%); produtos e servìtzios pro sa domo (83,79 – 2,7%); iscola (83,84 – 0,8%); prestatziones sanitàrias (44,90 – 3,4%); ristoratzione (41,01 – 2,6%); comunicatziones (13,50 – 1,8%). Tzertu, semu sena autostradas e duncas no amus a sufrire s’agràviu de 3,4%, ma sas abbas sunt malas a beru. E sas famìlias non sunt totus che pare.

Ma paret chi s’arrennegu generale siat petzi contra a saditadura sanitària” de su green pass.

Un’esempru? Sos de manca chi, a pustis de àere derubricadu cuntzetos chi nât chi fiant betzos, nch’àrztiant a “classe per sé” pagos portuales de Trieste petzi ca fiant contra a su tzertificadu incriminadu e si nd’afutint de sa cumbata operaja de sos de sa Gkn, òmines e fèminas chi nos ant mustradu su valore de s’autodeterminatzione fativa contra a sos litzentziamentos, contra a sos meres, pro sas comunidades, pro unu modellu de produtzione nou (ca finamentas sas mascareddas, sos vatzinos e “le cure!!!!” tenent una produtzione sotziale a palas). In sìntesi sos de sa Gkn nos ant presentadu unu modellu de sotziedade cun pagas giustas, prejos bassos e istitutziones in fatu.

Ma no. Custa polìtica no est in fatu. Semus nois in fatu suo: a dae chi non collegamus sas chistiones de sa pandemia cun sas de su welfare; a dae chi chircamus de cumprèndere a chie nch’ant a sètzere in cussu montigru romanu sena però chèrrere cumprèndere chi cada sèberu sanitàriu e econòmicu est fatu pro chi nudda mudet.

A largos annos! In bulleta!

màuru piredda


deretos imàgine Ipa / Fotogramma

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu.