Sas retzas sotziales càmbiant cun sos annos, ma su cumportamentu tòssicu abbarrat. Un’istùdiu nou publicadu in Nature assebertat unos cantos cumportamentos pro cumprèndere mègius in ue cumintzat e in ue agabbat sa tossitzidade in lìnia. Custu istùdiu analizat prus de 500 milliones de publicatziones, messàgios e arresonadas in oto prataformas in su cursu de 34 annos.
Su resurtadu est chi sa tossitzidade est ligada mescamente a sos umanos e non resurtat in manera ispetzìfica comente resurtadu de sas retzas.
Sas prataformas analizadas sunt Facebook, Gab, Reddit, Telegram, Twitter, YouTube, Usenet (forum creadu in su 1979) e Voat (un’agregadore de noas de sos Istados Unidos). Sos autores ant definidu sa tossitzidade comente “unu cummentu grusseri, irrespetosu o irresonàbile chi podet fàghere a manera chi calicunu abbandonet un’ arresonada”.
Un’àtera novidade de custu istùdiu, chi andat contra a su chi a su sòlitu si pensat de sas retzas, est chi sa tossitzidade no assustat sos impitadores. In àteras paràulas, su cumportamentu de s’impitadore in arresonadas tòssicas e non tòssicas tenet belle sos matessi ischemas in tèrmines de partetzipatzione.
In s’istùdiu b’at àpidu problemas a agatare datos comente si tocat chi agiuent a distìnghere cale cumportamentu est umanu e cale est ingendradu dae su disinnu de sa retza e de sos algoritmos suos famados. Semper e cando, custa iscoberta podet agiuare a fàghere a manera chi sas prataformas tratent sa moderatzione de sos cuntenutos in manera diferente e sedatzent mègius su cuntenutu tòssicu pro chi custos cumportamentos umanos supravivant prus pagu.
(sa redatzione)
Leave a comment