de Anzelu Canu
In sa “Domo de sas Damas” de Pasada, in una sala prena a isticu, b’at àpidu eris sa premiatzione de sos binchidores de su “Max Leopold Wagner”, unu prèmiu chi punnat a agiuare sos istùdios linguìsticos IN limba sarda, ca premiat sas mègius tesis iscritas in sardu.
Sa prima editzione, promòvida dae sa Papiros scrl de Diegu Corràine e Antoni Marchi, dae sa Sotziedade Limba Sarda e cun su patronadu de sa Comuna de Pasada, est istada bìnchida dae Sarvadore Carvone cun sa tesi “Fonètica e morfologia de Bìroro, Bòrore, Duarche” e dae Giancarlo Secci “Prèmios literàrios in Sardigna”, chi ant retzidu s’atestadu e 500 € peròmine.
A pustis de sos saludos de su sìndigu Roberto Tola, Diegu Corràine at contivigiadu s’istèrrida de sa premiatzione , ammentende a Max Leopold Wagner, linguìsta tedescu, a 52 annos dae sa morte – nàschidu in Mònacu de Baviera su 17 de cabudanni de su 1880 e mortu in Washington su 9 de trìulas de su 1962 – pro aeret dedicadu parte manna de sa bida sua a s’istùdiu de sa limba sarda.
Corràine at naradu chi “Wagner at tentu su mèritu mannu de àere afirmadu sa personalidade de su sardu comente limba, mescamente cun s’òpera “La lingua sarda” e cun su DES, Ditzionàriu etimològicu sardu”, faghende a manera chi gente meda si siat apassionada a s’istùdiu de su sardu.
A pustis sos binchidores, emotzionados mannos, ant fatu ambos s’aura de una bida longa a sa manifestatzione, chi siat unu puntòrgiu a sos istùdios in sardu e chi siat de agiudu a totu sos chi cherent iscrìere prosa iscientìfica, in sas universidades ma non in cue ebbia.
Su prètziu a sa serana de cultura e de limba l’at manifestadu fintzas sos interventos de su pùblicu, chi sunt istados paritzos e de diferentes genias.
De importu mannu est istada in fines sa promissa fata dae su sìndigu, sa de s’impignaret a fàghere torrare in possa su prèmiu literàriu “Casteddu de sa Fae” de Pasada, su primu prèmiu literàriu totu in sardu chi at bidu binchidores òmines de cultura e de gabbale che a Michelangelo Pira, Benvenuto Lobina, Gianfranco Pintore, Larentu Pusceddu, Palmerio De Giovanni, Giancarlo Tuscerie e Giuseppe Tirotto.
“Dade.mi su tempus de ordimingiare una truma de traballu, ghiada dae Diegu Corràine, e amus a comintzare deretu cun unu bandu, a manera de tènnere s’editzione noa pro su beranu de su 2015!”
Custu s’impignu de Roberto Tola.
