de Mauro Piredda 
Cale novas bi podent àere dae sos ùrtimos acaessimentos casteddajos? Pepe Coròngiu nd’est in foras, e calicunu podet finas artziare a chelu su càlighe, ma ite nd’at a èssere de sa polìtica linguìstica de sa Regione e de su Servìtziu limba sarda abertu in su 2008 dae Soru e dae s’assessora Mòngiu. Una reghente delìbera faeddat finas de sa possibilidade chi sos servìtzios vacantes potzant èssere serrados. E tando sunt medas sas pregontas chi nos devimus pònnere. Amus pedidu s’opinione a unos cantos militantes de su movimentu linguìsticu. Sas aeras non sunt netas, a cantu paret.
Sarvadore Serra Nieddu: “Su peus iscenàriu est chi, cun sa còntiga de sa revisione de sos gastos, seghent sos finantziamentos pro sa limba sarda. E mancari ant a dare dinare a cuddos professoreddos de universidade chi su sardu mancu l’ischint faeddare. S’ufìtziu de sa Regione no est naradu chi lu tanchent, però diant pòdere pònnere unu funtzionàriu chi no nde ghelat e chi ammisturat sa limba cun traditziones culturales, archeologia, antropologia e totu gasi, ponende a un’ala sa polìtica linguìstica. Sos isportellos no est naradu chi los cungent, però ant a fàghere acrobamentos. Sos cuntributos pro sos mèdios de informatzione ant a minimare in manera dràstica. In iscola ant a fàghere prus istùdiu de su folclore chi non didàtica in limba sarda”.
Giagu Ledda: “Si b’est s’arriscu chi bèngiat serradu su servìtziu limba sarda? Dae gente chi cunsìderat sa limba sarda unu fatu de folclore ebbia, ti podes isetare de totu. Sa metade de sa giunta est formada dae professores de universidade, italiana, chi, si mai su babbu e sa mama lis ant faeddadu in sardu, como si nde cherent ismentigare; màssimu arribant a nàrrere chi tocat a cunservare sa bellesa chi tenet sa faeddada de ogni bidda. Issos l’ischint chi una limba bivet petzi si esistit una norma iscrita chi abratzet totus sos dialetos, ma non lu cherent pònnere in pràtica ca tenent sa mentalidade colonialista bene arraighinada. In prus contant subra de s’indiferèntzia de meda gente autocolonizada. Sunt dae annos meda chi faghent su traballu brutu de “pulitzia culturale” e cun sa serrada de s’ufìtziu de sa limba sarda chircant de dare unu corfu mortale a sa limba nostra. In custu sunt agiuados dae sos chi cherent partzire sa limba nostra in macrovariedades, in duas normas de iscritura, chi àteru no est si nono agiuare a s’iscumparta de su sardu”.
Valentina Schirru: “S’arriscu est mannu. Comente amus naradu àteras bortas meda, sa polìtica linguìstica diat torrare in pagu tempus a palas de annos. De seguru non si diat firmare, ma nos diant mancare sas coordinadas pretzisas pro nche lòmpere a crompimentu de un’istandard ùnicu pro totu sa Sardigna. Sa cosa peus chi nos diat pòdere capitare in custu momentu crìticu de s’isperimentatzione de sa LSC, est chi nos at a tocare a gastare fortzas meda pro cumbatare su grustu de sos acadèmicos, chi ant ideas contra a sas nostras: nos che bolent in foras! S’isperimentatzione in custu momentu est a bonu puntu e est giai intrende in sos entes locales, sos assòtzios e in sas iscolas e su bonu de sa gente, peri sa prus reberde, est cumintzende a atzetare sa diferèntzia intre su sardu faeddadu in domo e in sa bidda e su sardu iscritu, ùnicu e uguale pro totus. S’isperimentatzione de s’istandard como intrat in sa fase prus de importu e sa professionalidade de sos operadores est fundamentale. Cantzellende·nche s’ufìtziu regionale e sos ufìtzios territoriales amus a imbucare s’àndala de unu sardu tratadu e amparadu che ”diversamente limba”, àteru che limba normale: custa est a manera dislindada s’idea de s’Acadèmia! Cale at a èssere s’ereu pro su benidore cun custas polìticas noas? Una limba concruida, morta che a su gregu e su latinu, a dolu mannu pro nois, un’àtera galania, solu matèria de istùdiu pro s’Acadèmia, una bardùfula pro s’istentu issoro ebbia de perunu profetu. Sos istereòtipos chi pertocant sa limba e su pòpulu sardu ant a torrare a essire a campu e in su mundu amus a èssere connòschidos che fenòmenu folclorìsticu ebbia. Un’àtera cosa de sinnalare est chi totu sas professionalidades chi in custos annos si sunt formadas pro sa limba nch’ant èssere ghetadas a s’arga, ma custu non lis importa belle nudda”.
foto de Stefano Ganau, leada dae Vivere a Cagliari