-de Giuseppe Pepe Corongiu-
Est istadu su seranu de sas tradutziones de giudu, ma finas e mescamente su de Sarvadore Serra. Su sero prus bellu pro unu traballadore de su Movimentu Linguìsticu chi at fatu meda pro sa càusa. Difatis, s’addòbiu organizadu in sa libreria Feltrinelli de Casteddu sàbadu coladu 19 santandria, est serbidu prus che àteru a pònnere in lughe su traballu de un’òmine chi a sa limba sarda at dedicadu sa vida sua.
Non cun sas tradutziones de “Su pantasma de Canterville” de Oscar Wilde e de “Dublinesos” de James Joyce ebbia, ma cun unu traballu de dura, fitianu, tostu, cumpetente e de fundamentu pro totu sa vida de su Movimentu Linguìsticu. Si podimus agatare una mancàntzia in un’òmine valorosu che a Sarvadore Serra, est forsis cussa de àere traballadu cuadu, segretu, sena mai fàghere a bìdere sa balentia sua culturale, intelletuale e umana. In custu pagu valorizadu finas a como. Ma est ora de cambiare.
Sa sala prena at tributadu duncas unu reconnoschimentu ampru e prenu a Serra, cumponente de su CSU e animadore màssimu de custu blog. S’est faeddadu pro belle duas oras de sos autores chi at traduidu pro sas Editziones Papiros, pustis s’isterrida de s’autore de custu post e sa relata, bella cussa puru, de Giuseppe Corronca. Comente fiat in su disinnu, s’est chircadu de faeddare de sos temas de sos libros, sena si pèrdere in sas solitas polèmicas de sa polìtica linguìstica chi serbint petzi a chie las faghet.
Su pùblicu fiat atentu, interessadu, pro custas chistiones de apentu. S’est arresonadu de Wilde e de su Pantasma suo mentovende s’elegàntzia de sa limba, sos aforismas, sa malasorte de sos artistas, finas su fàmene e sa poberesa. De Joyce est essida a campu sa produtzione sua fundada subra s’anticonformismu, sa paràlisi de sa sotzidedade, s’epifania. Imbentore e ispainadore de sas tècnicas literàrias de su flussu de cuscèntzia e de su monòlogu interiore, Joyce at tentu importàntzia in sa literadura de totu su mundu. Finas in cussa italiana, sende chi at bìvidu in Trieste, a cajone de su fatu chi at traballadu cun Italo Svevo.
Una faina de primore pro su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale chi, a diferèntzia de àteros, at una linia polìtica coerente e non faddit mai unu corpu. CSU non chircat de improsare assessores o presidentes, ca at unu giudìtziu negativu in contu de custu guvernu regionales e non chircat vantàgios econòmicos che a sos collaboratzionistas. Sas salas sunt semper prenas e custu puru est unu sinnale chi sa gente agradesset custas propostas finas in sa capitale sarda. S’at a sighire in cust’àndala augurende a òmines che a Serra de incungiare pro sa vida su chi meressent comente est costadu sàbadu in Casteddu.
bona sorti a is pionieris de sa limba sarda comuni