A pustis de una atacu lestru, ma pretzisu e violentu meda, s’Azerbaijàn at conchistadu su Nagorno Karabakh, una regione chi, fintzas si est parte de s’Istadu suo, fiat cuntrollada dae s’Armènia e chi tenet una maioria de populatzione armena. Sa gherra, inghitzada su 19 de cabudanni, est agabadda deretu ca s’esèrtzitu de sa regione s’est arrèndidu a sa superioridade de s’inimigu. S’Armènia no est renèssida nemmancu a agiudare sa regione, ca sa superioridade est tropu manna, ma sa rèndida no est agradada a sos armenos chi ant manifestadu in sas pratzas de su Paisu.
Su Nagorno Karabakh est una zona in ue s’est peleadu fintzas duos annos a como (leghe inoghe), ca su ditadore azeru Alijev tenet semper sa punna de nde leare su cuntrollu de su totu e cun s’atzione de custas dies paret chi bi siat renèssidu. S’arriscu, narat Luis Moreno Ocampo, ex procuradore cabu de sa Corte penale internatzionale, est de una genia de genotzìdiu, ca meda armenos timent a istare a suta de su poderiu istràngiu e tando sunt fuende. Sa comunidade internatzionale, in su mentres, istat belle a sa muda. Alijev, difatis, at un’influèntzia manna in su mundu ca s’Azerbaijàn est ricu de petròliu e in unu positzione intre Rùssia e Otzidente. S’Europa at proadu a cundennare s’atacu e a pònnere a banda sos acordos cun Alijev, ma s’Ungheria de Orban at votadu contra a sas medidas.
Gabriele Tanda
Leave a comment