Paret chi dae lunis sa Sardigna at a torrare in colore arantzu. S’ìnditze Rt est falende, como est a su 0,81, prus minore de cussu italianu, e sos ispidales sunt prenos, ma no gasi meda pro abarrare in custa arressada. Giai sa chenàbura colada s’ìsula fiat a curtzu a si nche mudare in arantzu, ma pro unu nudda est abarrada in sa serrada prus istrinta. Como su cambiamentu paret seguru, comente paret dàbile su de colare a grogu su deghe de maju: ca sos nùmeros sunt dae grogu fintzas como. Ma seguru no est, ca su guvernu illèbiat sas medidas de seguresa sanitària petzi onni duas chidas e pagu a sa borta, ma sende chi sa Sardigna est istada serente a su càmbiu sa chida colada, forsis, diat pòdere torrare a grogu prus a sa lestra.
Chistiones de forma e de polìtica. Sa serrada de custas tres chidas però at betadu a ghenugros a terra sas butegas e sos tzilleris. In diferentes logos de Sardigna, e mescamente in Tàtari, sos meres de custas atividades sunt manifestende pro pedire sa libertade de traballare. Una libertade chi podet bènnere in paris cun sa seguresa petzi dae sos vatzinos, chi però sunt semper de mancu de sos chi serbint. Amus faeddadu (inoghe) de comente sos pianos pro torrare a pesare paret chi non resessant a brincare su mare e si carchi cosa at a megiorare in Sardigna lu depimus a nois e forsis a sas riformas generales, sena perunu atentu a sa cunditzione nostra. Sa crisi de su Covid inoghe est bènnida agatende una situatzione chi fiat giai grae, como, s’arriscu est de lassare unu desertu ruju, chi divenit petzi prus craru ma sena aficu de mudare de a beru.
(redatzione)
Leave a comment