A pustis de su chi at decraradu s’Organizatzione mundiale de sa sanidade pro su chi pertocat sos concruos de s’emergèntzia pandèmica internatzionale, su ministeru de sa Salude at publicadu una tzirculare pro su controllu de s’epidemia. Cunforma a custa tzirculare bi dênt àere noe indicadores partzidos in duos àmbitos diferentes: sa misuratzione de sa difusione e s’impatu. Pro su chi pertocat sa difusione s’ant a abbaidare s’intzidèntzia in sas fàscias de edade e in sos gèneres, s’ìnditze Rt in contu de trasmissibilidade de su virus, sa proportzione de sas infetziones a nou in intro de su totale de sos cundidos e su nùmeru de tampones cada 100mìgia abitantes. In riferimentu a s’impatu, imbetzes, sos indicadores ant a èssere su nùmeru de sos ricoverados in ospidale in intro de su totale de sos cundidos, s’intzidèntzia de sas mortes, su tassu de ocupatzione de sos letos in terapia intensiva e sa projetzione de sos tassos de ocupatzione de sos ospidales movende dae sa trasmissibilidade de su virus. E custos datos at a sighire a los medire sa cabina de regia de su 2020. Si narat chi custu diat dèvere èssere unu sistema de osservatzione prus flessìbile e adatàbile cunforma a sa tzirculatzione de su virus sena prevìdere lìmites de allarme, nen valutatzione de s’arriscu. Est oramai dae unos cantos meses chi sa situatzione epidemiològica diat pàrrere controllada finamentas pro mèdiu sos vatzinos chi ant limitadu sas prus formas graves de maladia. S’emergèntzia l’aiant decrarada a comintzos de su 2020 e da tando, mancari si penset a unu nùmeru prus artu, , b’at àpidu nessi 6,8 milliones de mortos. Su diretore generale de s’Oms Tedros Adhanom Ghebreyesus, semper e cando, at naradu però chi «su virus est galu inoghe, est galu mudende e ochiende» e chi «variantes noas potzant fàghere crèschere su nùmeru de cuntàgios e de mortes».
màuru piredda
Leave a comment