Sa sonda Cassini de sa NASA at imbiadu fotografias noas chi mustrant, pròpiu dae curtzu, sos aneddos lughentes de sas pedras astradas de Saturnu. “Custas vistas probianas rapresentant s’abertura de una ventana noa a sos aneddos de custu pianeta”, at naradu Matthew Tiscareno, unu de sos istudiosos chi traballant in s’Istitutu SETI, (Mountain View,Califòrnia), chi est sighende su progetu.
“E, in sos meses chi benint, isperamus de retzire datos chi nos pòngiant galu de prus in birbìlliu”, at agiuntu Tiscareno.
Lantzada in su mese de santugaine de su 1997, Cassini est istada sa prima sonda chi at orbitadu a fùrriu a Saturnu. Sos dispositivos suos ant fotogratadu comente non mai custu pianeta ispetaculare, sos aneddos suos mannos, sas lunas Titanu e Encelado, in ue bi podet èssere sa vida , e ant fintzas iscobertu satèlites naturales in formatzione. Como, a belle 20 annos dae cando est mòvida dae sa Terra, Cassini s’agatat in sa penùltima fase de vida. Intro de su 2017 at a agabbare sa missione sua ghetendeˑsi in s’atmosfera de su pianeta.
Sas figuras captadas dae Cassini ant permissu a sos istudiosos de osservare particulares minores a beru de sos aneddos, comente sa “pàgia” e sas “èlicas” —causadas, in manera rispetiva, dae partìculas de aneddu aglutinantes e lunetas minores incassadas.
Segundu sas previsiones de sa NASA, su 15 de cabudanni de su 2017 Cassini at a intrare in s’atmosfera de Saturnu e a s’at a disintegrare comente unu meteorite pro more de sa fritzione cun s’àera. Una de sas finalidades de custu suitzìdiu controlladu est evitare de luare sos lagos de Titanu o sos mares de Encelado, in ue sa sonda at iscobertu geiser, cun mìcrobos terrestres chi diant pòdere èssere supravìvidos in sa sonda.