S’Atlante de sas variantes linguìsticas? Finas cussu imboladu dae su guvernu regionale

– de Giuseppe Pepe Coròngiu –

ALiMuS (Atlante Linguisticu Multimediale de sa Sardigna) est su nùmene de un’àtera faina linguìstica de giudu chi sa Regione at ismentigadu.

Comintzamus dae sos matzinbròddios de sa gente male intragnada. Bos aiant contadu chi su servìtziu linguìsticu regionale ghiadu dae mene finas a maju 2014 fiat petzi a favore de sa Lsc, No? Ca deo fia su mostru contra poetas e variantes? Ca su ditatore màssimu de s’unificatzione aiat in conca petzi sa Limba comuna e de sas variantes-dialetos non si nde incuraiat?

Eja, forsis calicunu bos at contadu finas custas fàulas. Isco pro ite. Cando fiat cambiende su regime regionale, in su 2013-14, calicunu si fiat postu in conca de pigare su postu meu (sena fàghere sos contos cun sa realtade burocràtica regionale e sa volontade verdadera de sa polìtica) e tando aiant comintzadu in paritzos una campagna disfamiadora faulàurgia contra s’operadu de una persone chi aiat fatu semper su dovere suo e de prus (ma b’apo a torrare a pitzu de custu).

 Faeddaiant de fascismu linguistìcu e de nazi LSC contra a sos dialetos-variantes.  Pecadu chi totu custa propaganda serbiat petzi a torrare in segus de 15 annos e annuddare sa polìtica linguìstica pro promòvere sa carriera de pagos. Istrumentalizende finas custos rimitanos disfamiadores.

Sa beridade est chi deo apo semper istimadu sos dialetos sardos (bi diat mancare), ma so finas pro una limba nazionale (chi sena custos no at nen sentidu nen fundamentu). Su beru est chi, in tamen, una de sas primas cosas chi aia fatu deo, cando fia comintzada cussa aventura de su servìtziu, fiat istadu a nde iscarrargiare dae carchi calàsciu regionale prenu de prùere custu bellu progetu de istùdiu de sas faeddadas de su sistema-famìlia de dialetos sardos chi cumponet sa limba nostra e su domìniu territoriale suo.  Lu proponiat Michel Contini, su chi deo penso siat unu de sos istudiosos prus importantes pro su sardu, e fiat in cue dae annos sena chi nemos l’esseret carculadu.  S’assessora Maria Antonietta Mòngiu aiat apretziadu meda su progetu e l’aiamus postu in su primu pranu triennale 2008-2010. Posca, b’at chertu unu pagu de tempus a cumbìnchere sas autoridades regionales a bi pònnere unu pagu de dinare, ma a sa fine in su 2010 bi fiamus resessidos a partire. In s’ùrtima parte aia afidadu sa gestione a sa Fondazione Sardinia.

Posca tres annos, e medas dificultades, su traballu fiat comintzadu a si bìdere pro posca si frimmare, a dolu mannu, in su 2014. Ma pro ite su guvernu regionale de como abandonat custa faina interessante e de balia culturale manna manna? Pro ite sa Fondazione Sardinia non s’est mai chesciada publicamente? Non bi tenet a custu progetu gasi bellu?

In su domìniu de sas limbas romanzas sa Sardigna est s’ùnica chi non tenet unu atlante globale cun s’ùnica ma insufitziente etzetzione de su “Saggio di un atlante linguistico della Sardegna” di B. Terracini e T. Franceschi (1964), cun 59 cartas. Bastat a pensare chi a sa Còrsiga, pro nàrrere, l’ant dedicadu tres atlantes cun sa publicatzione de prus de 70 volumes.

 S’Atlante Linguìsticu Multimediale Sardu duncas depiat nàschere ca non fiat possìbile a sighire custa birgòngia chi petzi nois no nde aiamus unu. Tando ALiMus diat èssere istadu su primu atlante verdaderu de sa Sardigna. Sa faina naschet però dae una collaboratzione iscientìfica intre s’Universidade de Grenoble/Centre de Dialectologie e s’Universidade de Casteddu rapresentadas dae sos professore Michel Contini, Giulio Paulis e Maurizio Virdis chi nd’aiant leadu coletivamente sa diretzione.  Che a chircadora traballaiant finas Maria G. Cossu, responsàbile de sas inchestas e s’allieva prus istimada de Contini in Sardigna. Sa parte informàtica fiat afidada a Carlo Zoli (Small Codes, Firenze) e un’àtera parte de sa chirca a Roberto Rattu, glotòlogu de s’universidade de Casteddu. S’ùrtimu annu de chirca fiant istados postos in su comitadu iscientìficu finas Gabriele Iannacaro e Vittorio Dall’Aquila de s’universidade Biccoca de Milano.

S’Alimus faghet parte de una generatzione noa de atlantes, sos Atlantes Chi Faeddant, chi si cumponent de una Banca Datos Audio, multimediales, chi si podet consultare in Internet o in CD ROM cun protxeduras adotadas in diferentes progetos dae s’America latina a s’Europa. Su traballu non pertocaiat su sardu ebbia, ma finas sas àteras limbas de Sardigna catalanu, tataresu, gadduresu e lìgure.

Su progetu prevediat de individuare unas chentu biddas in ue chircare duos sardosfaeddantes informadores, a los intervistare e a bìdere, de comente faeddainat, si sos datos de sos dialetos fiant cambiados o si b’aiat carchi aguantu. E finas a iscobèrrere cosas noas de dialetos mai istudiadios dae nemos.  Una bella fotografia de sa realidade dialetale de Sardigna de pònnere in retza e de nde gosare pro annos e annos istudiosos e gente comuna.

Unu monumentu a s’amore pro sas variantes – dialetos fatu a norma de deretu iscientìficu cun sos mègius linguistas chi tenimus. Una faina doverosa de chistimentu de su patrimòniu dialetale chi andaiat a manu tenta cu sas fainas de sa normalizatzione linguistica. Unu traballu mannu chi podiat durare finas 20 annos comente su cantieri de una crèsia.

Ma a fraigare catedrales bi cherent deghènnios e sos polìticos arresonant petzi finas a sas eletziones imbenientes. In su 2013 su progetu fiat giai in abbas malas, demadu dae sos sèberos feos de su patu de istabilidade. In custos ùrtimos 18 meses de giunta Pigliaru posca nemos nd’at prus faeddadu comente chi esseret giai ismentigadu. E puru in campagna eletorale aiaint naradu chi si depiant ocupare “de sas variantes”. Ant cumbintu unu muntone de gente a los votare faghende crèere chi fiant pro una “polìtica linguìstica democràtica” e imbetzes sunt contra a su sardu e bo.  E difatis su progetu de sas variantes no est finantziadu nen in su 2014 nen in 2015. Sos chi pensaiant de andare contra a sa Lsc e su diretore nazi fascista (chi aiat pensadu a sos dialetos però) como oviamente sunt mudos e non si chèsciant. In ue sunt?

E gasi però semus semper s’ùnicu domìniu de limba romanza chi non tenet unu Atlante. Si nde podimus bantare de custa unitzidade e ca istimamus sa limba nostra.  Semus togos nois. Balentes. Ite podimus nàrrere de prus?

Sighide a abbarrare a sa muda…

Leave a comment