S’Interpol, a rechesta de su guvernu argentinu, at ghetadu una notìfica ruja chi pedit s’arrestu de Ahmad Vahidi, ministru de sos Internos de Iràn.
Giai in su 2007 s’Interpol si fiat mòvida in custa diretzione pro more de un’inchiesta de sa magistradura de s’istadu latinoamericanu de su 2006.
Pro sa giustìtzia argentina s’esponente polìticu de su regime de sos ayatollàs est unu de sos mandantes de s’atentadu terrorìsticu a s’Amia (Asociación Mutual Israelita Argentina) de Buenos Aires de su 1994 in ue sunt mortas 85 persones.
S’atentadu dd’aiat cajonadu un’autobomba cun unos 300 chilos de esplosivu. Duos annos in antis aterunu atentadu, a s’ambasciada israeliana de sa capitale argentina, aiat causadu 29 mortos. Sa rivendicatzione fiat istada issara de sa Jihad libanesa.
Pro s’Amia sos magistrados de su paisu sudamericanu sunt lòmpidos a sa concrusione chi sos esecutores fiant òmines de Hezbollah, duncas libanesos, chi aiant operadu leende òrdines dae s’istadu iranianu.
Sunt connotos sos ligàmenes intre s’organizatzione libanesa e s’Iràn, pro more de s’apartenèntzia issoro a s’islamismu sciita.
S’ipòtesi de sos investigadores est chi Teheràn apat chertu punire s’Argentina pro àere truncadu una collaboratzione clandestina pro sa realizatzione de su programma nucleare iranianu.
Sa comunidade giudea de Argentina, intre sas dughentamìgia e sas treghentamìgia unidades, presentes pro su prus in sa capitale, est una de sas prus mannas a livellu mundiale.
Dae s’atentadu de su 1994 giùighes, politziotos e finas polìticos argentinos sunt istados suspetados e acusados de àere ammuntadu sa beridade.
Ahmad Vahidi, nàschidu Ahmad Shah Cheraghi in su 1958, est intradu a pitzocu in sos Guardianos de sa Rivolutzione khomeinista. In passadu est istadu Ministru de sa Difesa. Est Ministru de sos Internos dae su 2021.
(gianni muroni)
Leave a comment