Cun unu mese de trigadiu, su Cussìgiu regionale at votadu sa lege finantziària chi ammanìgiat su dinari pùblicu de sos annos imbenientes. Sa lege est istada pilisada dae su disinnu chi aiat sa Giunta in nadale, ma semper e cando no at cumbintu sas opositziones chi non l’ant votada.
Sos giornales ant faeddadu in custas dies de sa cuntierra intre Regione e Comuna de Casteddu a subra de s’istàdiu nou: sos fundos como bi sunt e su progetu at a sighire sa lìnia de Trutzu. Ma francu custa òpera manna, in Casteddu si nd’ant a fàghere àteras bator: s’ispidale nou, una sea pro sos ufìtzios regionales, s’at a agabbare su “campus” de s’Universidade e semper pro issa s’at a annoare mensa e sa domo de sos istudiantes. Totu pro chimbanta milliones in tres annos.
Cun oto milliones sa Regione at finantziadu un’istùdiu a subra de sa cunditzione de sas iscolas de s’ìsula e cun noe est agiudende sas comunas a si pònnere in règula cun su Pianu paesagìsticu regionale. In prus chentu barantanoe milliones ant a sanare sos arriscos idrogeològicos de sas biddas.
Pro su chi pertocat sa sanidade sa finantziària at ismanniadu de chimbantunu milliones su fundu regionale. B’at de nàrrere chi de deghe milliardos de su bilàntziu bator ant a andare a custu setore. Intre custos tres milliones ant a menguare sas listas de isetu de sas visitas mèigas, premiende sos dutores chi traballant de prus.
Su documentu de sa finantziària est longu e difìtzile e a bellu a bellu s’at a iscobèrrere ite mancat e ite b’at in prus. Pro como custos sunt sos nùmeros prus de importu e diferentes dae s’annu coladu.
(redatzione)
Leave a comment