Sa dotrina polìtica sardista de Camillu Bellieni

de Sarvadore Serra

Camillu Bellieni est nàschidu su 31 de ghennàrgiu de su 1893 in Tàtari, a ue sa mama si nche fiat tramudada pro su tempus de s’illierare. S’at coladu sa pitzinnia in Tiesi, in ue su babbu fiat apotecàriu. At istudiadu in su Litzeu Azuni de Tàtari, in sos matessi annos chi lu l’at frecuentadu Palmiro Togliatti. S’est laureadu in giurisprudèntzia in s’Universidade de Tàtari, e, pustis, in filosofia, in Roma. Est istadu interventista e at leadu parte in sa prima ghera mundiale, cun su gradu de tenente, in sa Brigada Tàtari, in pare cun Emìliu Lussu.

Bellieni est istadu s’animadore printzipale de s’ala polititzizada de su movimentu de sos ex cumbatentes. Est istadu su primu diretore regionale a pustis de su cungressu de Aristanis chi at cunsacradu, a pustis de un’intertesa manna, sa nàschida ufitziale de su P.S.d`Az.

Istòricu e filòsofu, òmine de grandu cultura, e de ispessore morale mannu, Bellieni est istadu su teòricu e s’organizadore mannu de su primu sardismu. At fatu, de sas ideas de libertade, giustìtzia e ecuidade sotziale, sa religione tzivile sua, e at crèidu semper in s`idea de su riscatu morale e sotziale de sa Sardigna. Bellieni bidiat sa Sardigna, pro sa positzione geogràfica sua, e pro s’istòria culturale sua, comente su fulcru de un`alternativa polìtica e econòmica mediterrànea chi s’esseret posta in su tzentru de sos blocos politicos e militares chi si fiant formados a pustis de sa prima gherra mundiale.

Cristianu pro cultura e làicu in s`atzione, liberale e antifascista, republicanu e sotzialista, Bellieni at ligadu sos filones mannos de sa cultura morale e polìtica europea cun sa dotrina de s`autonomismu federalista.

S`autonomismu, in su limbàgiu de Bellieni, est, in manera literale, capatzidade autodeterminativa de sas pessones e de sos pòpulos, chi depet agatare s’espressione polìtica sua in sa potestade legislativa de s` “Ente Regione”. A su regionalismu italianu post-unitàriu li mancaiat pròpiu sa potestade legislativa e soveranitària de sas regiones.

Si sa Sardigna est una Natzione, custu est s’arresonamentu de Bellieni, est una Natzione “abortiva” e gasi at a abbarrare fintzas a cando no at a lograre sa soverania polìtica sua e sa potestade legislativa sua in paridade cun s’Istadu.

Nde resurtaiat chi sas propostas dèbiles de detzentramentu amministrativu, chi beniant dae sa dereta e dae sa manca istòrica, non bastaiant a collire sa visione regionalista de Bellieni, e chi, duncas, tocaiat a torrare a iscrìere su cuntratu intre sas Regiones s e s’Istadu. Unu cuntratu in ue unos cantos poderes los tenet s’Istadu tzentrale e àteros los tenent sas Regiones.

In custa òtica federale, duncas, si cumprendet s`autonomismu sardista de Bellieni. In s’idea sua, sa Regione si faghet Istadu, si ponet comente parte integrante e costitutiva sua e, in pare cun àteras Regiones-Istadu, disinnat s’assentu nou de una repùblica federale moderna. S’Istadu republicanu nou diat dèpere èssere formadu, in s’idea de Bellieni, dae sas Regiones chi, in manera lìbera, aderint a sa formatzione de s’Istadu federale nou, cun sa matessi dinnidade e cun sa matessi autonomia.

Petzi in custa prospetiva s’istòria de sa Natzione Sarda aiat àpidu pòdere agatare sa dimensione istatuale sua, e duncas essire dae cudda cunditzione de Natzione “abortiva” in ue si fiat agatada a pustis de sa derrota tràgica e definitiva sufrida cun sas tropas aragonesas in sos montigros de su Màrghine. In su matessi tempus, Bellieni si seraiat de sa pagu abistesa de sas classes dirigentes sardas e italianas pro s’acumprimentu de unu disinnu polìticu ambitziosu cale fiat pròpiu su de una refundatzione bera de s’ istatualidade e de sa polìtica. Dae custu naschiat s’esigènzia chi esserent nàschidos unu partidu nou e una classe dirigente noa cun una cussèntzia noa, bonos a si leare responsabilidades noas pro sa Sardigna, pro s’Itàlia e pro s’Europa.

In sos annos de su fascismu, cando sos partidos ant dèpidu callare, Bellieni at insinnadu filosofia e pedagogia in Trieste. Est istadu unu de sos protagonistas de sa torrada a sa democratzia a pustis de sa ruta de su fascismu, e est istadu crìticu meda cun s’autonomismu chi fiat naschende, chi de seguru no andaiat in su chirru chi cheriat issu.

Si nch’est mortu in Nàpule su noe de nadale de su 1975, e sa carena sua nche l’ant torrada a Tàtari, in ue est sepultada in su campusantu de sa tzitade.

Ligàmenes:

https://www.paradisola.it/cultura/personaggi-sardi/1360-camillo-bellieni