Su Parlamentu de Catalugna at proclamadu a sas 15.27 de su 27 de santugaine de su 2017 sa Repùblica Catalana, cun sa rèvoca de sa suspensione de sa decraratzione de indipendèntzia cun 70 votos in favore, 10 contra e 2 votos in biancu. Custu est istadu su resurtadu de sa votatzione de sa prima proposta de resolutzione congunta presentada dae Junts pel Sí e CUP. In antis, sa presidenta de su parlamentu, Carme Forcadell, at lèghidu su testu de sa decraratzione de indipendèntzia chi sos diputados de ambas duas formatziones ant firmadu in s’agabbu de su plenum de su 10.
Sa votatzione l’ant fata in segretu, pro cramada nominale de sos diputados, ponende s’ischeda in un’urna. Sa mesura est istada aprovada pro acordu de sa majoria de Junts pel Sí e CUP. Si sunt opostos unos cantos diputados de CSQP comente Joan Coscubiela e Lluís Rabell, chi ant mustradu su votu negativu issoro. In càmbiu, in intro de su matessi grupu sos diputados Albano-Dante Fachin, Joan Giner, Àngels Martínez e Joan Josep Nuet ant votadu in segretu. S’argumentu de su votu segretu, espostu dae sa diputada de sa CUP, Anna Gabriel, est sa netzessidade de defensa dae su persighimentu e repressione politziesca e giuditziale contra a sos diputados chi si pronùntzient in favore de s’indipendèntzia.
Sa partaboghe de su grupu parlamentare de Junts pel Sí, Marta Rovira, at decraradu: ’Oe fundamus unu paisu nou’. At naradu chi fiat ‘urgente’ a creare un’ispàtziu lìberu dae sa repressione pro pòdere leare sas detzisiones chi sa sotziedade cheret. Rovira at insìstidu in s’importàntzia de su protzessu costituente pro pònnere sas bases de sa Repùblica, unu protzessu costituente ‘sena lìmites nen subordinatzione”.
Carles Riera (CUP), at decraradu: ‘Custu passu lu faghimus a sa ritza, cun sa conca arta. No inghenugrados nen comente sùdditos, ma comente pessones lìberas. Sena timòria, o cun sa timòria cumpartzida cun teneresa e solidaridade, chi si faghet determinatzione e coràgiu. Oe cumintzamus sa destitutzione de su regìmene de su 78 e de sa monarchia borbònica.’ E at agiuntu: ‘Proponimus e afirmamus su cudru republicanu nou comente cuntestu de ampliamentu de sos deretos tziviles, sotziales e polìticos.’
Siat Riera siat Rovira ant postu in craru sas dificurtades de su mamentu; sos diputados de sa CUP ant craridu chi sas istruturs de s’Istadu bi sunt galu. E Rovira at naradu chi ”sunt benende tempos difìtziles e de tensione”, però at fintzas sutaliniadu chi ‘non b’at alternativa’. ‘No at a èssere fàtzile, l’ischimus’, at agiuntu Rovira, chi belle gasi cunfiat in su talentu, in sa retza de cumplitzidades, in sa solidaridade e in sa cooperatzione tzivile pro fàghere possìbile s’implementatzione d esu resurtadu de su 1-O.
Su testu de sos efetos de sa decraratzione de indipendèntzia instat a promulgare sos decretos netzessàrios pro s’ispeditzione de sos documentos acreditativos de sa natzionalidade catalana; a impulsare ‘sa sutascritzione de unu tratadu de natzionalidade dòpia cun su guvernu de su Rennu de Ispagna’; a dare sos disponimentos netzessàrios pro s’adatamentu, modificatzione e inaplicatzione de su deretu locale e istatale vigente in antis de s’intrada in vigore de sa lege de transitoriedade; a recuperare sas normas suspesas dae su Trbunale Costitutzionale ispagnolu, mescamente sas chi pertocant mesuras impositivas e sa luta a sa disegualidae sotziale; a promòvere su reconnoschimentu iternatzionale de sa repùblica, a istabilire sa vigèntzia de sos tratados internatzionales; a integrare, francu su casu de sa renùntzia espressa, sos funtzionàrios de s’Istadu ispagnolu chi prestant servìtziu in Catalugna, e de sos funtzionàrios de natzionalidade catalana chi prestant servìtziu in foras de Catalugna, a s’Istadu ispagnolu; a acordare sas mesuras netzessàrias pro praticare s’autoridade fiscale, de seguresa sotziale, doganera e catastale; a impulsare sa creatzione de una banca pùblica; a abèrrere unu negotziadu cun s’Istadu ispagnolu subra de sos deretos e obligatziones de caràtere econòmicu ‘assuntos dae su Rennu de Ispagna; a elaborare una proposta de partzimentu de ativos e passivos…
Leave a comment