Poesia: Maialen Lujanbio at bìnchidu su campionadu bascu de improvisadores

Poesia: Maialen Lujanbio at bìnchidu su campionadu bascu de improvisadores

Cun 2240 puntos, sa poeta Maialen Lujanbio at torradu a bìnchere su campionadu natzionale de Bertzolaris, sos poetas improvisadores bascos. Sa finale fiat oe, in Pamplona (Navarra), in una Nafarroa Arena prena de gente istimadora de sa poesia e de sa limba euskera. Trèighi mìgia sos chi si sunt sètzidos pro pigare parte a unu intre sos prus eventos mannos de sa cultura basca. Una finale, custa, chi at serradu unu torneu natzionale (su de 18) comintzadu su 24 de cabudanni cun sas fases eliminatòrias suas. Cada bator annos sos poetas bascos si disafiant in custa cumpetitzione finas a sa fase finales che a sa de oe, cun mìgias e mìgias de sighidores chi mantenent biu s’interessu pro sa gara de cussos tretos. Maialen e sos àteros poetas in cuntierra ant cantadu unos cantos temas chi pertocaiant s’istabilidade, ammentos de gioventude, abusos sessuales, oriente mesanu, traballu, agorafobia e àteras chistiones. Su primu campionadu est de su 1935, su segundu de s’annu a pustis. A pustis de sas bucas serradas pro more de sa gherra e de su franchismu su torneu torreint a lu fàghere dae su 1960 e petzi dae s’89 ruet cada bator annos. Custu est sa de tres txapelas chi Maialen binchet a pustis de sas vitòrias suas de su 2009 e de su 2017. In fatu suo Amets Arzallus (2166 puntos), chi fiat su detentore de su tìtulu sende chi aiat bìnchidu sa finale de bator annos a como. Custu su puntègiu de sos àteros poetas in gara: Aitor Mendiluze (1507), Sustrai Colina (1495), Alaia Martin (1493,5), Beñat Gaztelumendi (1443,5) Nerea Ibarzabal (1435,5) Joanes Illarregi (1421,5). Como, in antis de unu “che a sos bascos” in contu de poesia, como chi semus a su pranghe-pranghe bidende sas cunditziones de salude de sas garas nostras (cale si siat), cheret chi cumprendemus chi s’istima pro sa poesia e sa pro sa limba sunt duas caras de sa matessi medàllia, chi sa limba e sa poesia in iscola sunt s’ossìgenu in petorras de generatziones noas protagonistas de su benidore culturale issoro, e chi forsis finas su format de cussas garas agiudat sos giòvanos a si nch’acurtziare a s’atza improvisadora. A bi pensare siat. Pro como diat èssere giai cosa manna a sighiremus sas garas in pratza. Chi mancu sa cadrea dae domo nos tocat a nos leare in fatu.

 

Màuru Piredda

 

fonte immàgine e deretos: https://images11.eitb.eus/multimedia/images/2022/12/18/3024316/20221218202741_lujanbioarzallus-besarkad_foto610x342.jpg

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *