Morgan devet èssere ratza sarda…

 

morganazzu

In internet b’at a runda una noa, chi pertocat unu cantante: si narat Morgan fiat sa boghe de sos “bluvertigo” e est nòdidu meda finas ca fiat unu de sos giùighes de X Factor.

 

Custu probòmine fiat cojuadu cun una pitzinna sarda de 20 annos, e cun issa at àpidu una creadura, e a su chi narat custa giòvana, chi l’at finas cramadu a bancu de reos, custe a sa minuda no la carculaiat e a issa puru nde li cumbinaiat de cada genia.

 

Comente l’ant porrogadu tale Morgan at naradu chi a Sardigna non bi lompet ca si nono in Terranoa l’assennent sos mammuthones, e a custa pitzoca gadduresa isse contu chi li naraiat chi fiat una berbeghe sarda ignorante e gaddinosa.

 

A su mare e a su fogu! In facebook e in internet pristu totu a l’avilire: “ratzista, a ite non ti nc’astringhes a inoghe, ignorante, no ischis su chi ses narende, semper custos arresonos contra a sos sardos”.

 

Totu ispantados.

 

E puru de cussos chi si b’at ispantadu cantos bi nd’at chi non connoschent siat s’istòria chi sa limba e sa cultura sarda? Cantos pensant chi sa limba sarda non serbat a nudda, e ne la faeddant e ne l’imparant.

 

E cando si faeddat de sas berbeghes nemos si rendet contu chi si Benito Urgu andat a sa RAI a cantare semper che a su peus paliatzu de su Regnu “pica su caddu lassa sa berbeghe”, o faghet una cover, mancari curiosa, e li ponet a nùmene “C’è da spostare una pecora”, istorchende sa manera de faeddare nostra finas a la fàghere devènnere una vischidada chi faghet prànghere, su chi faghimus bìdere nois e totu est custu? E bi las ridimus puru, sarvu de nos incorporare cando un’àteru nos s’abbàidat cun sos ogros nostros.

 

Forsis est ora chi nois e totu comintzemus a mudare sa manera de nos bìdere, si cherimus chi finas sos àteros nos bidant in manera diferente.

 

 

Su Nùgoro punnat a sa Sèrie D

 

Nuorese_Calcio-logo-

Su Nùgoro si presentat a su campionadu de “Eccellenza” comente una de sas iscuadras prus fortes. Intro de custa chida diant dèvere èssere comporados siat unu medianu siat unu tzentrale.

E custos s’ant a annànghere a sos giogadores presentados sàbadu passadu: Deliperi (portieri), Frongia (defensore) e Balzano (punta), tres giogadores de importu manu pro s’iscuadra chi ocannu at a allenare Bernardu Mereu.

“Custos giogadores mustrant s’impignu de sa sotziedade pro aprontare un’iscuadra bona” narat su presidente Artedino “non naro pro bìnchere su campionadu, ma nessi pro fàghere unu campionadu che Deus delegheit ”

Balzano est su mègius giogadore de s’Ecellenza de Campània e a lu batire a Nùgoro est unu corfu mannu: sa punta at fatu passa de chentu retes in sos ùrtimos bator campionados, e b’aiat unu muntone de iscuadras chi lu fiant chirchende.

Cuntentu mannu de èssere lòmpidu a Nùgoro su portieri Simone Deliperi: “Sa gana de fàghere unu campionadu bonu b’est, sa seriedade de sa sotziedade est su chi m’at cumbintu a bènnere a inoghe. Nùgoro est unu logu de importu mannu pro su fùbalu in Sardigna”

Connòschere e impreare prus limbas est fonte de richesa

plurilinguismo

Est su nùmene de su documentu in favore de su plurilinguismu presentadu a sa Presidèntzia de su Consìgiu, a su Presidente de sa Repùblica e a àteros ministeros dae S’Acadèmia de sa Crusca e dae sos sòtzios prus mannos de linguìstica chi sunt in Itàlia.

Su primu firmatàriu est su linguista prus famadu de s’Itàlia, Tùllio De Màuro, chi faeddende de s’importu de connòschere sa limba mama, narat: “A l’afortiare cheret nàrrere fraigare pontes cara a sas àteras limbas, ca nde favoresset s’imparu”. Pro Miriam Voghera, professoressa de linguìstica generale in sas facultade de Limbas in s’Universidade de Salerno “no est beru chi una limba nde giagarat un’àtera. A s’ispissu si credet chi impreare sa limba natia potzat impitzare s’aprendimentu de s’italianu: est unu pregiudìtziu e un’istereòtipu. Ca si pensat ebbia cando sa limba mama est su swahili o s’arabu (o su sardu, ndr) e non cando est su frantzesu o s’inglesu”. E in prus abbalorat su chi at naradu De Màuro: “Sa sièntzia cunfirmat chi si a sos pitzinnos nde lis bogant sa limba mama, nde lis bogant sas fundamentas pro imparare sas àteras limbas. Si sa limba mama est afortiada si fraigat unu trampolinu pro sas àteras limbas ”

Est in custu terrinu chi in Sardigna s’est chirchende de isperimentare su progetu Bilinguismu creschet, cun s’atinu de sos profetos chi su plurilinguismu (e duncas fintzas sa connoschèntzia de su sardu) produit in sos pitzinnos. Ca faeddare prus limbas los faghet prus ispipìllios, abbistos e sapidos.

Regione Friulana e Regione Sarda: non totu sunt che pare

Friuli-Venezia_Giulia-Stemma

Sa limba friulana at sa matessi dignidade de sas limbas islovena, tedesca e frantzesa.

A lu decrarare est istada sa Corte Costitutzionale Italiana chi at dadu resone a su recursu fatu dae sa Regione Friuli-Venètzia-Giùlia pro sa revisione de su gastu pùblicu (spending review) fata dae su Guvernu Monti, chi imponiat de aplicare “tèrmines restritivos” in subra de sas dirigèntzias iscolàsticas: sa norma non si podet aplicare si b’at una limba de minoria istràngia (che a s’islovenu) o si b’at una limba locale de minoria tutelada dae normas costitutzionales.

E dae chi sa marilenghe est tutelada in antis dae s’art. 6 de sa Costitutzione e a pustis dae sa lege 482/99, sa Corte Costitutzionale s’est espressada in favore de sa Regione Friulana.

Sa nova est bona fintzas pro sa limba sarda e pro su catalanu de s’Alighera ca ant sa matessi situatzione giurìdica de su friulanu: su chi dolet est però sa mancàntzia de capimentu, dae parte de sa polìtica isulana, de s’importu de su plurilinguismu pro sa crèschida econòmica e sotziale de sa Sardigna. In Friuli ant cumpresu chi s’istùdiu de su friulanu no est in cuntierra cun s’istùdiu de sas àteras limbas, ma chi antzis serbit a nde favorèssere s’imparu. Sa classe dirigente friulana paret duncas a curtzu a sas esigèntzias de sa gente: ocannu, pro nàrrere, su 70% de sas famìllias ant pedidu su furlan in sas iscolas.

In Sardigna sa classe dirigente est imbetzes semper prus largana dae su sentidu de sa gente: bastat a lèghere sas decraratziones de carchi esponente de su PD e de SEL in Casteddu carchi die a como (su sardu in sos cuncursos diat èssere discriminante pro sos italianòfonos!).

S’idea chi dant sos partìdos polìticos in Sardigna no est petzi de ignoràntzia in subra de sos deretos linguìsticos elementares, ma fintzas de ignoràntzia e incumpetèntzia in subra a sas normas europeas, istadales e regionales in favore de sa tutela de sas minorias linguìsticas: tocat de si nde ammentare a sas votatziones imbenientes.

Limbas de minoria: cuncursu natzionale de poesia

istitutladin2

Dae ocannu su Cuncursu natzionale de poesia Mendránze n poesia ©, diventat biennale.

Su cuncursu – promòvidu dae s’Institut Cultural Ladin Cesa de Jan, cun s’agiudu  de sa Comuna de Livinallongo del Col di Lana e cun su patronadu de s’USR pro su Vènetu – est fatu pro sas òperas iscritas in sa limbas de minoria de s’Itàlia chi sunt tuteladas dae sa lege 482/99. In Sardigna sunt duncas  ammìtidos a su cuncursu su sardu e su catalanu de s’Alighera.

Un’ocasione pro tènnere sos cuntatos cun sas àteras comunidades chi in Itàlia ant limbas de minoria in su territòriu issoro.

Sas domandas depent èssere imbiadas a s’Istitut Cultural Ladin Cesa de Jan non prus a tardu de su 31 de maju de su 2014.

Chie cheret prus informatziones depet cuntatare s’Istitut Cultural Ladin Cesa de Jan, Tel e Fax 0437 720609 e e-mail info@istitutoladino.org

 

Su bandu de cuncursu cumpletu si podet iscarrigare dae inoghe

 

http://www.patoisvda.org/gna/allegati/regolamento-def-2013-con-patrocinio_2100.pdf

Sa neghe de unu pitzinnu de chimbe annos

S'arrestu de Wadi'a

S’arrestu de Wadi’a

Chistionare de gherra dae logos de paghe est difìtzile, ca s’arriscat de nche rùere in sa retòrica o in sa cundenna sena connòschere sas realidades. Ma s’arriscu b’at de si lu pigare cando sos mèdios massivos mustrant su prantu de unu pitzinneddu de 5 annos trasinadu cun su babbu dae sos sordados.

Est su chi est capitadu martis coladu in Hebron a Wadi’a, unu pipiu palestinesu, faltosu de àere tiradu a pedra contra a sos sordados israelianos, chi l’ant arrestadu a curtzu de sa Tumba de sos Patriarcas e pigadu in machina in una caserma israeliana, paris cun su babbu Karam, chi in sa caserma matessi est istadu bendadu e presu cun sos ferros.

Sa denùntzia est istada fata dae B’Tselem, su tzentru de informatzione israelianu chi gherrat pro sos deretos umanos in sos Territòrios Palestinesos e chi est faghende girare su vìdeo de s’arrestu in sos mèdios massivos de totu su mundu.

Sena fàghere arrèsonos meda in subra de sa polìtica israeliana e de sas cuntierras palestinesas, su chi tocat su coro est su prantu e su disisperu de cussu piseddu (o creaduredda, ca a chimbe annos galu creadura est!). E sa domanda chi naschet est: ite neghe nd’at unu pitzinnu de chimbe annos?

Sa COVISOC at naradu chi emmo: Torres in Lega Pro.

torres

Sa noa bona benit dae Firenze, a pustis de àere compudadu totu, sa COVISOC (s’ente chi iscumproat sa regularidade contàbile in su fùbalu) at reconnotu bàlidu chi sa Torres siat assentada a su campionadu de segunda divisione.

Custu cheret nàrrere chi su caminu chi ant pigadu sos dirigentes noos de sa Torres est giustu, su chi como mancat est de bìdere comente sunt tremesadas siat sa sotziedade, siat s’iscuadra.

Sa prima cosa est s’allenadore. Custas dies ant faeddade de nùmenes meda: Cuccureddu, Firicano, Foschi, Luiso. S’ùrtima boghe est sa de Sanderra, chi nche at giutu su Latina a Sèrie B, e si comente isse puru est de Latina, che a su presidente Capitani, bi cheret pagu a si bìdere bisos bonos. Su chi s’ischit est chi intro de 48 oras s’at a ischire chie est s’allenadore nou de sa Torres.

Tempus bi nd’at pagu, su bonu de sas iscuadras ant a cumentzare a traballare dae lunis, e sa Torres non podet isetare prus de su 20 de custu mese, si cheret fàghere unu traballu comente si tocat.

 

Ollollai: sos pitzinnos chi faeddant in sardu ant a èssere premiados

Limba... Sarda!

Limba… Sarda!

A ora de sas 17.00 de oe su situ internet http://www.labarbagia.net/ at dadu a ischire una nova chi at a pònnere ispera manna a sos chi istamant sa limba sarda: su sòtziu culturale PARIS de Ollollai, cun s’agiudu de s’Agriturismu Palai, fintzas issu de Ollollai, ant a premiare sos pitzinnos chi ant a chèrrere fàghere sos esàmenes in limba sarda. S’idea est bènnida  a pustis de sas novas de custas dies chi faeddaiant de Riccardo Laconi e de Elisa Melis: su pitzinnu est su chi at fatu s’esàmene de 3^ mèdia in Casteddu in limba sarda, sa pitzinna est imbetzes s’istudiante talanesa chi no at pòdidu faeddare in sardu pro s’esàmene de su diploma de istòria sarda in Tortolì.

Su sòtziu PARIS at pensadu de premiare duncas sos pitzinnos chi ant chèrrere faeddare in sardu in sos esàmenes: su prèmiu at a èssere su de los istrangiare in s’agriturismu, paris cun su babbu e cun sa mama, in unu fine chida. Pro ischire prus informatziones si podet telefonare a sos numero 3333864516 o 3381582784 o iscrìere a: agriturismopalai@libero.it.

Ghermanos: sa mustra de Diegu Asproni

Fògiu publitzitàriu

Fògiu publitzitàriu

Su 13 de trìulas a sas 20.00 in sa “Domo de sas damas” de Pasada, in su tzentru istòricu, b’at a èssere sa tzerimònia de inauguratzione de sa sa mustra GHERMANOS de Diegu Asproni. A pustis s’at projetare “Sa terra e su chelu” unu filmadu chi contat su traballu de s’artista Diegu Asproni, dae sa gollida de sos colores naturales a comente sunt impreados in sos muros cun sa tècnica de sa pintura a friscu.

In sa mustra b’ant a èssere ùndighi isculturas imprestadas dae su Museu de sa Mina de sos Enattos de Lùvula: s’idea de custa collaboratzione intre de s’amministratzione  comunale de Pasada e sa sotziedade minerària Igea est istada de Asproni. Sas punnas de su progetu sunt mescamente duas: donare a sa bidda de Pasada un’eventu culturale de importu mannu e donare visibilidade in sa costa a su situ mineràriu de Sos Enattos. Una manera diferente de mustrare sa Sardigna, chi no at mare ebbia, ma montes, cultura e istòria.

S’at a pòdere bisitare sa mustra dae su 13 de trìulas a su 4 de austu de su 2013 cada die cun custos oràrios: 09.00-13.00 18.00-22.00

S’Amèrica giai est sa domo mia.

 

datome

Gigi Datome est unu giogadore de sos Detroit Pistons. Su terranoesu. Mpv de su campionadu passadu cun sa Virtus de Roma, est duncas su primu sardu de semper a giogare in s’NBA e in sa lega l’ant a addobiare àteros tres italianos: Gallinari (Denver Nuggets), Andria Bargnani (New York Knics) e Belinelli (San Antonio Spurs). L’at annuntziadu isse e totu in su profilu suo de Facebook eris a borta de die: “Apo detzisu de devènnere unu giogadore de sos Detroit Pistons: penso chi potzat èssere su logu prus profetosu pro megiorare sa carriera mea, e pro cumprire su bisu de una bida. So cuntentu mannu de m’aunire a s’iscuadra de Detroit”

 

Fatu s’isbàlliu non balet s’impudu (?)

Marcello Fois

Marcello Fois

Tres dies a oe Marcello Fois at iscritu in sa Nuova Sardegna. E ite b’at de istrambecu pro un’iscritore famadu e nodidu che a isse iscrìere in unu giornale sardu? B’at chi at iscritu in sardu. Eja, pròpiu cuddu Marcello Fois chi duos annos a como aiat iscritu un’àteru artìculu in sa Nuova Sardegna in ue poniat a cunfrontu sas chistionadas de duos istudiosos “locales” chi si fiant permìtidos de criticare sos iscritores sardos-italianos (chi iscrient in italianu). Fintzas in cue nudda de istrambecu si non chi cun unu pagu de minisprètziu at impitadu cussu agetivu “locales” pro nde pesare nessi de unu parmu sos iscritores sardos connotos fintzas in Italia e a livellu internatzionale subra de istudiosos chi fiant… “locales” ebbia.

Ma su chi ispantat de s’artìculu de su 2 de trìulas no est petzi ca at iscritu in sardu, ma fintzas su chi at iscritu: “Ma su fattu beru, est su chi no appo mai cufessau: un segreto inconfessabile: deo mi so birgonzau de faveddare su sardu. E carchi borta mi so birgonzau de essere sardu, appo fattu finta de essere carchi d’un’atteru, de essere italianu chen’essere sardu.” Fois est ammitinde su chi at pensadu paritza gente in su 2011: d’esseret un’intelletuale sardu chi si fiat birgongende d’esseret sardu!

E como l’est narende a craru, est faghende una “mea culpa”: si nd’est impudende de àere pensadu “d’esser naschiu in d’unu locu malu, maladiu d’oblio”. Mancu male!

Est fintzas beru chi sos mannos nos ant imparadu chi “Fatu s’isbàlliu, non balet s’impudu”.

Marcello Fois podet èssere de giudu mannu a totu su movimentu linguìsticu, in Sardigna ma fintzas in Italia: sa testimonia sua e s’impignu suo podet èssere, pro nàrrere, a fàghere a manera chi sa literadura iscrita in sardu siat in su festival de Gavoi.

Mustrare duncas a sa Sardigna, a s’Itàlia e a su mundu comente su sardu siat torrende a èssere limba bia e forte. Custu lu podet fàghere: lu depet fàghere si s’impudu suo est berdaderu.

Pro tancare est pretzisu ammentare sas paràulas de Remundu Piras:

O sardu, si ses sardu e si ses bonu,

Semper sa limba tua apas presente:

No sias che isciau ubbidiente

Faeddende sa limba ‘e su padronu.

Sa nassione chi peldet su donu

De sa limba iscumparit lentamente,

Massimu si che l’essit dae mente

In iscritura che in arrejonu.

Sa limba ‘e babbos e de jajos nostros

No l’usades pius nemmancu in domo

Prite pobera e ruza la creides.

Si a iscola no che la jughides

Po la difunder menzus, dae como

Sezis dissardizende a fizos bostros