In unu comìtziu eletorale tentu su 10 de cabudanni in Nelson, Nova Zelanda, su leader de su partidu de destra New Zealand First, Winston Peters (in sa fotografia), at decraradu ca sos maoris non si podent cunsiderare indìgenos de s’istadu otzeanianu.
Peters est issu etotu de ratza maori dae parte de babbu, mentras sa mama fiat iscotzesa. Comente riferidu dae su situ de novas Stuff, Peters at ammentadu ca sos maoris sunt lòmpidos a s’artzipèlagu neozelandesu in tempos non tantu antigos, unos milli annos a como. Sa pàtria issoro, in sos mitos su logu de mare dae in ue sunt bènnidos, est mutida Hawaiki.
A diferèntzia de sos aborìgenos de Austràlia, chi istant in ie dae deghinas de mìgias de annos, sos maoris non si podent duncas cunsiderare indìgenos, at sighidu Peters.
S’idea sua est chi in s’istadu australe ddo’at unu pòpulu, su neozelandesu, e una terra, sena de fàghere distintziones de etnia, intre maoris e europeos.
Subra s’ubicatzione de Hawaiki ddo’at diferentes teorias. Una, sas Ìsulas Cook, est sa chi at mentuadu Peters etotu, un’àtera identìficat su logu cun Raiatea, in sa Polinesia Frantzesa, dae in ue diat dèpere èssere partida sa migratzione chi at populadu Nova Zelanda, Samoa e Hawaii.
Est tzertu chi custa colonizatzione no est antiga meda. Torrende prus in segus in su tempus sos polinesianos diant pòdere èssere partidos dae s’ìsula de Formosa, bidos sos acàpios genèticos e linguìsticos cun sos indìgenos de Taiwan.
In sas ùrtimas inchiestas eletorales, publicadas dae su cuotidianu britànnicu The Guardian, New Zealand First diat dèpere colare sa làcana de su 5% e torrare in parlamentu a pustis de una legisladura a guvernu laburista chi dd’at bidu assente.
In crèschida su National Party, a su 34% e sos libertàrios de ACT, Association of Consumers and Taxpayers, a s’11%, mentras su Partidu Laburista est in crisi, dadu a su 29%. Si preannùntziat duncas, in sas eletziones de su 14 de santugaine, unu càmbiu a destra de sa polìtica de s’istadu de su Commonwealth britànnicu.
(gianni muroni)
Leave a comment