Su Guvernu de sa Regione Autònoma de Sardigna aiat costituidu annos a como una Commissione de espertos cun s’incàrrigu de istèrrere un’inchesta pro connòschere s’istadu de sa limba sarda e formulare un’istandard linguìsticu de impreare pro s’iscritura ufitziale de argunos atos. S’atu ufitziale est sa deliberatzione n.20/15 de su 9.5.2005, chi preòrdinat un’Inchesta sotziolinguìstica subra sa limba sarda, assignada a sa Commissione. Obietivu de sa chirca fiat sa documentatzione de s’istadu de sa limba sarda (in cales àreas de s’ìsula, ispàtzios, logos, situatziones e momentos si faeddet su sardu; in cale misura e proportzione in cunforma a sas àteras limbas e in cales variedades locales, cantos sunt sos faeddadores, cantos dda cumprendent e intendent su bisòngiu de dda faeddare). Fiat còmpitu de sa Commissione individuare s’ipòtesi de unu còdighe linguìsticu chi sa Regione diat a àere potzidu impreare in sa tradutzione de sos atos suos. Abarrende firmu, comente prevìdidu dae s’art. 8 de sa Lege 482/99, chi petzi sas deliberatziones e sos atos redatzionados in limba italiana produent efetos giurìdicos e leant valore legale. Una prima botza de traballu in custu sensu at fatu nàschere argunas lìneas programmàticas chi ant a dèpere ghiare a sa redatzione de unu documentu tècnicu subra sa Limba Sarda Comuna.
S’amministratzione regionale tenet dae su 18 de abrile 2006 una limba sarda sua etotu. Una variedade faeddada in sas àreas tzentrales, cun aberturas a so gasi narados “ logudoresu” e “campidanesu”, chi at a èssere impitada dae sa Regione in argunos atos suos. Chie si siat podet iscrìere a s’amministratzione in sa variedade cosa sua.
Sa delìbera de sa giunta naschet dae su traballu istentosu de commissiones istituidas pro individuare normas de riferimentu, de s’impreare a manera isperimentale pro s’usu iscritu de argunos atos de s’Amministratzione regionale e pro sa tradutzione de normas e documentos de importu mannu comente s’Istatutu sardu e sa lege regionale 26 de su 1997. Custas normas linguìsticas de riferimentu tenent caràtere isperimentale, ma cunsentint de cumentzare unu protzessu graduale chi mirat a s’elaboratzione de una Limba Sarda Comuna. In sa delìbera de sa giunta, si sutalìneat chi issa at a tènnere “sas caraterìsticas de una variedade linguìstica naturale chi siat unu puntu de mediatzione intre sas faeddadas prus comunas e difusas e aberta a unas cantas integratziones chi valorizent sa distintividade de su sardu e a assegurare unu caràtere de subramunitzipalidade e sa simplesa de su còdighe linguìsticu”. Sa Limba Sarda Comuna punnat duncas a rapresentare una “limba bandera”, un’istrumentu pro afortiare s’identidade colletiva nostra, in su respetu de sa richesa multiforme de sas variedades locales. Abarrat firmu, comente prevìdidu dae s’artìculu 8 de sa Lege 482 de su 1999, “su valore legale esclusivu de sos atos in su testu redatzionadu in limba italiana”.
Sa giunta at detzisu de printzipiare su protzessu de sa Limba Sarda Comuna cun su cuncursu de contributos, parres, cunfrontos e verìficas adotende una solutzione pro cumentzare in ue, paris a una majoria manna de optziones comunas a totu sas variedades, cunvivent, in argunos casos, sèberos abertos e flessìbiles e chi, pro more de sa gradualidade e de s’isperimentalidade de su caminu, a distàntzia de tempus e subra sa base de resultados e de sas esperièntzias netzessàrias, at a pòdere èssere integrada, modificada e arrichida cun sos acontzos chi ddi tocat; de aprofundire cun àteros istùdios su lèssicu, sa morfologia e un’ortografia comuna a prus variedades.
Pro sa prima bia sa Regione at adotadu una delìbera iscrita in sardu (18 de abrile 2006). Sighende s’aprovu de sas normas de riferimentu pro una Limba Sarda Comuna, sa giunta regionale at ufitzializadu su testu de sa prima deliberatzione ufitziale de s’istòria de s’Autonomia.
Est sa tradutzione de s’atu cun su cale su 18 de abrile 2006 sunt istadas aprovadas sas normas de riferimentu pro sa limba sarda “in essida” de sos ufìtzios de s’istitutzione autonomìstica e s’est istituidu “s’Ufìtziu de sa Limba Sarda” regionale. Sa redatzione finale de su documentu rapresentat unu puntu de adòbiu intre sas sensibilidades e ideas diferentes de su tratamentu terminològicu e de s’usu amministrativu de sa limba chi sunt essidas a campu in sa dibata de sos ispetzialistas in sos ùrtimos annos.
Abarrat firmu, gosi comente apostìvigat sa lege de s’Istadu n. 482, su valore esclusivu de sos atos in limba italiana e s’isperimentalidade de su percursu linguìsticu individuadu dae su guvernu regionale. Chie si siat chèrgiat iscrìere a sa Regione at a pòdere sighire a ddu fàghere in sa variante sua o in cale si siat variante de su sardu chi penset prus achistiada.
Su 5 de maju 2007 sunt istados presentados in Paule is resurtados de s’inchesta regionale: ”Limba sarda comuna. Una chirca sotziolinguìstica”. Datos, tzifras e parres de sa populatzione sarda subra is chistiones linguìsticas chi pertocant s’ìsula.
Dae sa chirca est essidu a pìgiu chi su 68,4 pro chentu de is sardos decrarat de connòschere e faeddare sa limba sarda. In is comunas suta sos 4000 abitantes sa pertzentuale artziat a s’85,5 pro chentu. In is comunas subra de sos 100 mìgia abitantes sa pertzentuale calat a 57,9. Su 31,9 pro chentu de sos sardos est contràriu a s’usu de sa limba locale in is ufìtzios, imbetzes su 57,7 pro chentu est de su totu, o in parte, a favore a pònnere una forma iscrita ùnica pro sa publicatzione de sos documentos de sa Regione Sardigna.
Su 29 pro chentu totale de su campione decrarat chi mancari chi no ddu faeddet, ddu cumprendet, mentres decrarat de no ddu faeddare e de no ddu cumprèndere isceti su 2,7 pro chentu de su totale. In is àreas urbanas is pertzentuales sunt de significu. In Casteddu su 59,3% decrarat de connòschere su sardu e de ddu faeddare, imbetzes su 36,7% amitit de tènnere isceti una cumpetèntzia passiva. In Nùgoro, faeddat sa limba locale su 66,7%, imbetzes in Terranoa su 62,7%.
S’89,9 pro chentu de sos sardos narat de èssere “de acordu meda” cun sa frase “sa limba locale depet èssere amparada pro ite est parte de s’identidade nostra”.
Su 78,6% est de acordu pro s’insignamentu de su sardu in iscola. S’81,9 pro chentu atzetat chi in s’iscola bi siat s’insignamentu de s’italianu, de una limba istràngia e de su sardu.
Belle su 70 pro chentu est de acordu pro una limba ùnica in sa Regione pro sos atos amministrativos.
Segundu una chirca fata dae Roberto Bolognesi, sa Limba sarda comuna, sende chi onni còdighe iscritu est a manera òvia artifitziale, est prus etotu “naturale” pro su 92,8 pro chentu, est in positzione mesana in cunforma a totu sos dialetos de su sardu e podet èssere galu megiorada pro dda fàghere divenire sa limba ufitziale de sos sardos.
Sunt custas sas congruidas, incraridas in sa conferèntzia regionale de Paule, dae su professore Roberto Bolognesi, de s’Universidade de Amsterdam, incarrigadu un’annu a oe dae sa Giunta regionale de aprofundire custas temàticas. S’istùdiu de s’acadèmicu olandesu (nàschidu in Bidda Massàrgia e pesadu in Iglèsias) si raighinat subra de sas aplicatziones prus modernas e avantzadas de sa linguìstica computatzionale impreadas in Europa dae paritzas deghinas de annos, ma galu bastante disconnotas in Sardigna. S’inghitzu de sa chirca intregada a Bolognesi est su desvelu chi, pro cumprèndere a fundu sa realidade sarda tocat a crarire chi, a banda “sa limba sarda” gasi denumenada, s’agatant in Sardigna àteras limbas o idiomas chi sunt su catalanu de s’Alighera, su tabarchinu, su tataresu e su gadduresu.
In intro imbetzes de sa partzidura dialetale de sa limba sarda tocat a crarire, a bisu de Bolognesi, chi sas distintziones chi si faghent a fitianu intre variedades (campidanesu, logudoresu, nugoresu e àteras sighende) sunt isceti conventzionales e non rapresentant a manera iscientìfica sa realidade fonològica de sos dialetos sardos. In sustàntzia, mentres diant esìstere cuntrastos (de fenòmenos intre Nord e Sud chi non si podent negare), faeddare de unu campidanesu, unu logudoresu o unu nugoresu est un’astratzione, una classificatzione conventzionale chi non si podet sincherare. De su restu custu est fàtzile de averiguare pro cada sardu chi podet iscumproare comente sa limba sarda mudat dae bidda a bidda e non pro variedades mannas. Roberto Bolognesi at seberadu a fainu 200 paràulas de su sardu chi pertocant 77 dialetos de totu sas àreas e nd’at misuradu sa distàntzia “levenstein” cun sos elaboradores potentes de s’universidade de Amsterdam. Su resurtadu est istadu chi esistit una distàntzia manna intre sos dialetos chi faghent parte de su sistema sardu e cussos de su catalanu, tataresu, gadduresu e tabarchinu. In intro de su sistema autòctonu de sa limba in tames sa distàntzia est curtza meda, prus de aparèntzia chi reale. Sa variedade chi rapresentat de prus su sardu est resurtada cussa de Atzara e, in generale, totu sa zona de sos dialetos mesanos finas a su Guilcer. Sa limba sarda comuna est resurtada acanta a sas variedades de Abbasanta (dae ue s’istesiat isceti pro su 9,97 pro chentu), e a pustis de Sèdilo (11,35%), Bilartzi (11,50%), Atzara (11,95%).
S’iscumprou de Bolognesi cunfirmat sos istùdios fatos dae Michele Contini de s’universidade de Grenoble in sos Annos Otanta e chi nemos s’est mai impitzadu de bortare in italianu ca istrubant sas veridades conventzionales de sos acadèmicos sardos.
Dae sas congruidas de Bolognesi nd’essit a pìgiu chi sa Limba sarda comuna tenet elementos de naturalidade e de esistèntzia reale pro su 92,8 pro chentu de sas caraterìsticas suas.
Dae ùrtimu professores e professoreddos de sas universidades de Tàtari e Casteddu si nche sunt istremenados meda a nàrrere de s’artifitzialidade de custa norma, ma sende chi sunt iscientziados e non polìticos, ite cherent nàrrere cando faeddant de “lingua di plastica” o de “standard semi-artificiale”? Sunt faghende sièntzia o sunt faghende polìtica pro sighire s’italianizatzione de sa Sardigna? Su giogu est iscobiadu: faghent sa finta de defensare sas variedades traditzionales, ma sunt interessados petzi a firmare su movimentu de sa limba sarda.
Ca sunt incompetentes e sunt in càtedra cun cuncursos fatos ischimus comente. E timemt chi custa incupetèntzia siat isvelada a su mundu intreu.
Pro non nàrrere chi sunt campiones de autoratzismu chi isfogant in sa chistione de sa limba.