de Sarvadore Serra
Una lingua franca (si narat gasi fintzas in inglesu, frantzesu, ispagnolu) o limba ponte, limba comuna, limba de cumèrtziu, limba veiculare, est un’idioma impreadu pro fàghere comunicare pessones chi faeddant limbas diferentes
Sas lingua francas si sunt isvilupadas in su mundu durante totu s’istòria umana, pro resones cumertziales, culturales, religiosas, diplomàticas e amministrativas , e comente mèdios pro cuncanbiare informatziones intre istudiosos de natzionalidades diferentes. Su tèrmine benit dae unu de custos idiomas, sa Lingua franca mediterrànea, o Sabir, chi nche torrat a s’Edade Mèdia.
Su Sabir leaiat mescamente das sos dialetos italianos setentrionales e otzitanos. Pustis at leadu elementos ispagnolos e portughesos, in particulare in su Maghrèb. Ma b’at fintzas paràulas bèrberas, turcas, frantzesas, gregas e àrabas. Sos primos a l’impreare sunt istados sos mercantes genovesos e venetzianos in su Mediterràneu orientale a pustis de s’annu 1000.
Lingua franca est unu tèrmine funtzionale, indipendente dae cada istòria o istrutura linguìstica. Pidgins e crèolos funtzionant a s’ispissu comente lingua francas, ma medas de custos idiomas comunos non sunt nen pidgins nen crèolos.
Si una limba vernaculare est impreada comente limba de nàschida in una comunidade, una lingua franca est impreada in foras de sas làcanas de sa comunidade sua originale e est impreada comente segunda limba pro sa comunicatzione intre sos grupos. Pro nàrrere, s’inglesu est una limba vernaculare in su Rennu Unidu ma est impreadu comente lingua franca in sas Filipinas e in Ìndia. Gasi etotu acuntesset cun su russu, su mandarinu tzinesu, s’ àrabu, su turcu, su frantzesu
Limbas internatzionales ausiliàrias comente s’esperanto non sunt istadas adotadas meda, e duncas non si podent definire lingua francas globales.
In “Lingua Franca”, “lingua” cheret nàrrere limba, comente in portughesu e in italianu, e “franca” torrat cun phrankoi in gregu e faranji in àrabu gasi comente s’ecuivalente italianu.
Su “Douglas Harper Etymology Dictionary” narat chi su tèrmine Lingua Franca est atestadu pro sa prima borta in inglesu in sos annos 70 de su 1600, mancari un’esemplu galu prus primidiu de s’impreu de Lingua Franca in inglesu siat registradu dae su 1632, cando cheriat nàrrrere fintzas “ispagnolu bastardu”.
In s’ùrtima parte de su sèculu XX calicunu cheriat a impitare custu tèrmine petzi pro sos idiomas ìbridos chi si impreant comente limbas veiculares, ma como si preferit a pònnere custa paràula pro totu sas limbas veiculares.
S’impreu de sas lingua francas b’est istadu dae antigòriu. Su latinu e su gregu koinè sunt istados sas lingua francas de s’Impèriu Romanu e de sa cultura ellenìstica. S’acadianu e s’ aramàicu sunt istados limbas comunas de una parte bona de s’Àsia Otzidentale. Oe in die b’at esempros de lingua francas in cada continente. B’est s’inglesu, in antis de totu, ma bi nd’at àteros medas, comente su frantzesu, su bengalesu, s’hindi, s’àrabu, su mandarinu, su swahili.
In tzertos logos, sa lingua franca est fintzas limba natzionale. Pro nàrrere, s’urdu est sa lingua franca de Pakistan e fintzas limba natzionale. S’indonesianu tenet sa matessi funtzione in Indonèsia, mancari su giavanesu tèngiat medas faeddadores dae sa nàschida; belle gasi, s’indonesianu est s’ùnicu idioma ufitziale e lu faeddant, a s’ispissu comente segunda limba, in totu s’Istadu. Fintzas su persianu est lingua franca de Iran e limba natzionale.
Ligàmenes: https://en.wikipedia.org/wiki/Lingua_franca
https://en.wikipedia.org/wiki/Mediterranean_Lingua_Franca
https://it.wikipedia.org/wiki/Lingua_franca
Leave a comment
Eco poite babbu naraiat:ti ddu naro francu e sardu…ischiat ca fiat una limba chi totus podiant umperàre e cumprender.