Sa melodia e su ritmu de sa limba chi su fedu intendet in sas intrannas de sa mama mòdulant sos mecanismos de su cherbeddu e lu predisponent a reconnòschere e imparare cun prus fatzilidade s’idioma suo de nàschida. Gasi resurtat dae un’istùdiu ghiadu dae su “Neuroscience Center” de s’Universidade de Pàdua e publicadu in sa revista “Science Advances1”. Sos istudiosos ant medidu s’atividade neuronale de sas criaduras de naschidòrgiu cun s’eletroentzefalografia (EEG) pro averiguare s’orìgine de s’abilidade issoro istraordinària de imparare in presse una limba. Sos sientziados ant discùtidu pro tempus meda si su cherbeddu umanu tenet unu mecanismu naturale de imparòngiu ispetzìficu pro sa limba, o si sos pipios imparant gasi in presse sceti pro more de s’espositzione a sa paràula.
De seguru s’evolutzione at donadu a su cherbeddu nostru una capatzidade naturale de reconòschere ischemas regulares in sas informatziones che retzit dae sos sensos. In prus, de reghente est essidu a campu chi sos fedos tenent unu sistema auditivu chi funtzionat giai intre sa de 24 e sa de 28 chidas de intertesa. Sigomente sa carena de sa mama filtrat sas frecuèntzias prus artas de su sinnale vocale pertzepidu in sas intrannas, sos fedos non sunt a tretu de ascurtare sos sonos e sas paràulas sìngulas, ma sceti sa melodia e su ritmu de sa limba.
“S’ipòtesi a sa base de s’istùdiu nostru est chi s’espositzione a sa melodia e a su ritmu de sa limba materna in antis de sa nàschida mòdulet sos ischemas variàbiles de su cherbeddu e predispòngiat sos fedos a imparare in manera efitziente, cando sunt nàschidos, sa limba ascurtada durante s’intertesa”, narat Judit Gervain, professora de psicologia de s’isvilupu in s’Universidade de Pàdua e autora senior de s’istùdiu.
Sos istudiosos ant seberadu unu grustu de criaduras de edade intre 1 e 5 dies, nàschidas dae fèminas de limba materna frantzesa, e ant registradu s’atividade tzerebrale issoro in s’interi chi ascurtaiant allegas pronuntziadas in tres limbas diferentes: frantzesu, ispagnolu e inglesu. In prus de sa resposta a sas tres limbas, ant medidu finas s’atividade tzerebrale a pustis de s’istimulatzione vocale. Sos resurtados ant mustradu chi su frantzesu, a diferèntzia de s’ispagnolu e de s’inglesu, limbas chi non connoschiant, at induidu una reatzione prus longa e cumplessa a pustis de s’istimulatzione, sinnale de unu protzessu de imparòngiu in itìnere.
Sa chistione est comente aplicare custos istùdios in Sardigna. De veras, a pipios sardos medas est acuntèssidu de intèndere, in antis de nàschere, sa melodia e su ritmu de su sardu, ma, a pustis nàschidos, los ant avesados a chistionare in italianu. E tando, comente la ponimus?
(sa redatzione)
Leave a comment