Oe ant votadu in Polònia. E cunforma a su chi narant sos exit polls su partidu de sa dereta sovranista at pigadu su 38 pro chentu de sos cunsensos. Una pertzentuale chi lassat “Diritu e giustìzia” (e diritos negados) in prima positzione, ma cun unu nùmeru de sègios chi no est bastante pro guvernare. Vitòria ràntziga, duncas. Sas opositziones, summende sos votos issoro, nche diant barigare su 40% gasi partzidu: 31,6% pro dsa coalitzione de tzentru e belle su 9 pro sa Manca noa. Una cunfirma de sos exit polls diat sestare unu corfu a su fronte reatzionàriu europeu chi aunit Polònia, Ungheria, Itàlia e chi custos diant chèrrere allargare a àteros paisos. B’at de si pregontare si una majoria parlamentare diferente at a rapresentare un’alternativa o at a èssere una leva pro torrare a fàghere crèschere sa dereta polaca chi in custos annos at mustradu sa cara reale sua contra a sos diritos de minorias e de sas fèminas. Sos guvernantes polacos, chi pro more de sa ghèrra in Ucraina sunt colados a èssere dae inimigos de s’Unione europea a punta de diamante de sa Nato in cussa frontera a est, in custos annos ant guvernadu faghende a bìdere non sa natura issoro ebbia, ma sa contradditzione naturale chi b’at intre sovranistas, ca cando cada sovranista pensat a sovranidade usa bi nd’at finamentas pro sos àteros sovranistas. Comente a nàrrere chi un’internatzionale de dereta non est possìbile pro more de sos egoismos natzionales pre-esistentes e malos a mòrrere. Esèmpiu. Si in Frantza Le Pen pigaret su logu de Macron, de migrantes a Itàlia sa Frantza nche nde diat torrare a imbiare galu de prus. In custos meses, sa Polònia, at fatu sa sovranista finamentas contra a s’Ucràina ca su trigu de Kiev, colende dae cue pro more de su blocu navale in su Mare Nieddu, non cumbeniat. E sos guvernantes non cheriant pèrdere cussos votos. Chi los apant mantesos o mancu, custas eletziones mustrant comente sas contradditziones de sa dereta essint a campu a lestru gasi comente a lestru àrtziant a caddu.
Màuru Piredda
Leave a comment