Firino fortzat sos datos de sa limba, ma Pigliaru non bi andat

Firino isolada ca Frantziscu Pigliaru e Massimo Zedda no ant partetzipadu a s’addòbiu pro sa limba ammaniadu eris in Casteddu. Sos datos finantziàrios de sa polìtica linguìstica fortzados pro fàghere a bìdere chi calicuna cosa si faghet. Sa gente de su pùblicu paga, petzi funtzionàrios de su servìtziu pretzetados e amantiosos in pensione. Anthony Muroni e Bachis Bandinu chi proant a pònnere paghes, Paolo Zedda chi at fatu un’interventu a merie chi nemos at cumpresu.

Totu s’àteru bastante prevedìbile cun Antonina Scanu, diretore generale de su servìtziu limba sarda, chi, a pàrrere de totus, at fatu una figura manna. Bene su cussigeri comunale de Casteddu Marco Murgia. Tore Cubeddu e Antonello Garau, chi si sunt impitzados meda, ma no ant batidu a sa corte de Firino sa gente de su Movimentu Linguìsticu. Petzi unos deghe isportellistas. Pro issos duncas una die negativa.

Custos in resumos sos datos e sos fatos de sa cunferèntzia de eris. Claudia Firino at faeddadu in italianu (Limba faeddada, limba bia, fiat su tema) chirchende de defensare sos duos annos de immobilismu in su guvernu. At relatadu de 4 miliones de èuros pro sa limba, fortzende sos datos e ingrussende su 1.800.000 èuros reale finas cun sos 2,4 miliones de èuros postos pro sas televisiones in ue però sa limba nche l’ant bogada ca in antis fiat a òbligu e como non b’est. De su restu Cubeddu e Garau, chi traballaiant pro Videolina e Sardegna Uno (e como non bi sunt prus) l’ischint bene. E Firino no at faeddadu mancu de sos fundos chi su servìtziu no ant impegnadu in su 2015, belle su 40 pro chentu de dinare chi no at gastadu. Totu un’àtera beridade.

Tando no est una cumbinatzione si un’assessora gasi, chi no amitit sa realidade, non resessat a otènnere s’atentu de su Presidente e de su Cussìgiu pro custas chistiones, sende chi àteras fortzas polìticas de sa majoria non sunt cuntentas meda de no èssere istadas cumbidadas a s’addòbiu.

De aficu mannu sa parlata, in sardu, de su diretore de L’Unione Sarda Anthony Muroni chi at postu meda de sas paràulas suas in subra de sa netzessidade de barigare brigas, chertos e divisiones pro unire totu sos chi cherent sa limba in unu fronte unidu. Unu discursu prus de istatista, chi non de giornalista.

De limba natzionale e de variantes at faeddadu finas Bachis Bandinu, in sardu oviamente, narende chi sas duas cosas podent bivere paris in paghe, ma no at acraridu bene comente e duncas custa positzione est de aprofondire ca est fàtzile a fàghere un’islogan, ma in cuncretu posca tocat a cumprèndere bene ite est sa solutzione pràtica. Si sas ‘variantes’ sunt ufitziales su matessi, pro nàrrere, no andat bene. 

A merie bene meda sa relata de Marco Mùrgia, cussigeri comunale de Casteddu, chi at un’idea crara meda de sa polìtica linguìstica e chircat de la mediare cun sa polìtica realìstica. Ma imbetzes Paolo Zedda, de su partidu Rossomori, chi in duos annos no at mantesu mancu una promissa chi aiat fatu, no est resessidu a aproare sa lege sua, paret issu puru isoladu in Cussìgiu e est perdende s’apògiu de su movimentu linguìsticu, finas cussu de sos arregulistas chi finas a como l’aiant sighidu in sa polìtica sua divisiva de partzire su sardu in duos chirros. In particulare, sas ideas suas parent cunfusas subra sa chistione de sa limba standard e de sas variantes. O forsis non tenet prus su coràgiu de nàrrere chi est contra a s’unidade cando totus narant chi bi cheret.

In fines, un’addòbiu chi no at proietadu un’immàgine positiva de sa Regione (cun s’etzetzione de Antonina Scanu), at fortzadu sos datos berdaderos, no at mobilitadu gente, at fatu nechidare àteros partidos interessados a sa limba sarda, at mustradu s’isolamentu de Firino e Paolo Zedda. Pro sas chistiones tècnicas de politica linguistica in s’anfiteatru de ruga de Roma fiat craru chi si fiat torrados in segus de 15 annos.

Totu custu mentres su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale sa matessi die in Tàtari, mancari boicotadu e in presèntzia de àteras manifestatziones, at mobilitadu unos chentu militantes (non pretzetados) pro sa presentada bella e positiva de su Don Chisciote in sardu.