Sas dudas de sos meses colados, sunt devènnidas seguresas. Prus sos sìndigos e sos comitados andant a fundu de sos progetos de campos eòlicos in Sardigna prus creschet s’opositzione. Sa Marmidda e su Monteferru sunt sas zonas in ue prus amministradores sunt leende una positzione ufitziale contra a su fràigu de infrastruturas chi non serbint a sa Sardigna, chi non batint profetu perunu a sas biddas interessadas e chi arruinant s’ambiente.
No est una chistione de NIMBY, comente si narat in inglesu, e chi si podet bortare cun “no in su giardinu meu”, est a nàrrere sos chi non cherent mai infrastruturas mannas o minores a curtzu a in ue istant. Sa gana de àere energia neta e sena luòngiu est una voluntade comuna, finas de custas biddas, ma su chi est capitende in Sardigna est un’isfrutamentu chi no at meda a ite fàghere cun cudda punna. Sa Sardigna produit meda prus energia de sa chi li bisòngiat, ma non de su totu in manera lìmpia.
Cun sos soddos de su PNRR, sos 200 milliardos de s’Europa dados a s’Itàlia, su guvernu cheret dare un’impèllida a sa produida de energia birde, ma cun una presse chi no agiudat a sa renèssida bona. Difatis s’apretu a gastare sos fundos e fraigare a sa lestra est dende sa possibilidade a aziendas privadas de pònnere palas eòlicas in ue podent e no in ue tocat. Su sìndigu de Biddanoa de forru, Maurizio Onnis, at denuntziadu in sas retzas sotziales su chi sunt ordimingende custas sotziedades (e no est istadu su primu comente naramus inoghe): impiantos in subraprus in tretos a curtzu a giassos archeològicos de primore; biddas chi sunt aoradas dae sos progetos; energia chi no abarrat in s’ìsula. Onnis, a s’imbesse, cheret sighire unu modellu de comunidade energètica in ue sa bidda non pagat energia, ma nde produit in sas coberturas de sas domos o in logos seberados dae sa populatzione: una richesa chi si podet impitare pro megiorare s’ìsula.
Sa Regione fiat lassende fàghere, ma como chi s’opositzione est creschende, paret chi carchi mòvida in prus la chèrgiat fàghere. Sos sinnales dèbiles (inoghe) e sas promissas però non sunt bastantes e sa mobilitatzione est sighende semper prus forte, paret chi, comente narat sa concruida de Procurade ‘e moderare, “Cando si tenet su bentu / est pretzisu bentulare”.
Gabriele Tanda
Leave a comment