Eletziones U.S.A., torrat Trump

Eletziones U.S.A., torrat Trump

Sas eletziones presidentziales americanas si sunt concruidas cun sa vitòria de Donald Trump. Su candidadu repulicanu at bintu a Kamala Harris, candidada de su partidu democràticu.

Pro su millionàriu neoyorkesu est su de duos mandados a sa ghia de sa federatzione nordamericana, a pustis de sa vitòria in su 2016 e de èssere istadu superadu dae Biden in sas de su 2020.

Sos republicanos ant bintu, a prus de sos votos de sos eletores presidentziales chi, istadu pro istadu, sèberant su presidente, finas in su votu populare. Sos tzitadinos chi ant inditadu sa preferèntzia pro su partidu de Trump sunt difatis prus de su 50%.

S’iscrutìniu de sas ischedas no est galu finidu ma giai como su Partidu Republicanu nch’at coladu sa làcana de sos 270 eletores presidentziales chi serbint pro decrarare sa vitòria.

Sos republicanos si cunfirmant su primu partidu massimamente in sos istados de su Sud. Totu sos ex istados cunfederados, pro nàrrere, francu sa Virgìnia, ant espressadu sa preferèntzia pro Trump.

Sos democràticos, dae parte issoro, mantenent su votu in s’istadu de Nova York e in totu sa costa otzidentale.

Donald Trump, nàschidu in Nova York in su 1946, de ratza tedesca dae parte de babbu e iscotzesa dae parte de mama, est su de 47 presidentes elègidos in sos Istados Unidos. Est su segundu, a pustis de Grover Cleveland, a àere bintu duas eletziones no a fila a pare. Cleveland, democràticu, fiat istadu elègidu in su 1884 e a coa torra in su 1992.

Si vitzepresidente at a èssere James David Vance. Nàschidu in Middeletown, in s’istadu de s’Ohio, in su 1984, in su 2016 at publicadu su libru Hillbilly elegy: a memory of a family and culture in crisis, chi in su 2020 est istadu bortadu in pellìcula dae su regista Ron Howard.

Nàschidu protestante, in su 2019 s’est cunvèrtidu a sa religione catòlica.

(gianni muroni)

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *