Donald John Trump at giuradu, lunis 20 de ghennàrgiu, comente presidente de sos Istados Unidos. In sa tzerimònia de insediamentu in Washington Trump at fatu un’allega annuntziende calicunu de sos òrdines esecutivos chi faghent cumprèndere cale at a èssere su caminu de custa presidèntzia. Energia, polìtica èstera e immigratzione sunt istadas sas chistiones prus importantes.
Pro su chi pertocat sa chistione energètica at naradu ca at a lassare s’agenda ecologista e at a torrare a sos carburantes fòssiles. “Ais a pòdere comporare sa màchina chi cherides”, at naradu.
Aterunu tema sensìbile est su de s’immigratzione. Sos immigrados illegales ant a èssere rimpatriados. Sos raportos prus conflituale sunt cun su Mèssicu. Sos Istados Unidos ant a mandare s’esèrtzitu a bardiare sa làcana cun su bighinu meridionale. In prus sos americanos ant a cunsiderare sas organizatziones de narcotraficantes messicanos comente grupos terrorìsticos istràngios.
Trump at repìtidu s’idea giai bogada a pìgiu sas dies coladas de cambiare nùmene a su Golfu de su Mèssicu mutende·ddu Golfu de Amèrica, cosa chi paret una provocatziones fata pro modificare sas relatziones cun sos duos istados partende dae una positzione de fortza.
Pro s’Amèrica tzentrale puru est bènnida una cunfirma a su chi aiat antitzipadu in antis de su giuramentu, est a nàrrere sa detzisione de torrare a leare su controllu diretu de su canale de Pànama.
In polìtica interna duas sas detzisiones chi marcant una diferèntzia cun s’amministratzione de in antis.
Sa prima: at istabilidu chi dae como in Amèrica pro lege ddoe sunt duos gèneres sessuale ebbia, òmine e fèmina.
Sa segunda: sos sordados catzados dae s’esèrtzitu pro no àere fatu su vatzinu anticovid ant torrare in servìtziu cun su pagamentu de sos meses de suspensione.
In s’allega Trump at ammentadu puru s’atentadu chi est istadu vìtima in Pennsylvania.
Sa promita, o isperàntzia, de isbarcare in su pianeta Marte paret fata pro acuntentare a Elon Musk, mere de s’azienda aerospatziale SpaceX, chi est unu de sos finantziadores de sa campagna eletorale e unu sos cussigeris suos.
In ogna modu sa presidèntzia Trump si signalat pro sa discontinuidade, chi dae custas primas detzisiones paret totale, cun sa presidèntzia Biden.
(gianni muroni)
Leave a comment