"Bos presentamus su partidu nostru pro sa limba sarda"

-de Bartolomeu Porcheddu-

Bos comùnico sa costitutzione de s’Assòtziu “Sardigna nostra” chi de custa nde faghet parte s’omònimu Movimentu identitàriu sardu numenadu, pro s’apuntu, “Sardigna nostra”. Nd’amus finas faeddadu in Atzara a s’addòviu de “Solu in sardu”. In su mentres gente meda nd’at arresonadu. Si tratat de unu Movimentu sardu nen indipendentista e nen italianista cun unu programma realizàbile chi inoghe fatu sintetizamus:

1. S’Assòtziu “Sardigna nostra” at istrutura democràtica e est costituidu chentza fine de lucru. Issu at durada illimitada in su tempus.

2. S’Assòtziu naschet cun s’iscopu de promòvere, pro mèdiu de s’atzione polìtica de unu Movimentu identitàriu sardu numenadu “Sardigna nostra”, chi faghet parte de su presente Assòtziu, su beneistare de sos Sardos e su progressu de sa Sardigna.

3. Su primu intentu de sos Assotziados at a èssere cussu de megiorare sa cunditzione sotziale de sos Sardos dende unu postu de traballu a cada tzitadinu. Perunu Sardu s’at a dèpere agatare chentza una domo in ue bìvere e chentza unu rèdditu chi li potzat garantire una vida dignitosa.

4. Pro lòmpere a custos resurtados s’Assòtziu at a promòvere, pro mèdiu de su movimentu identitàriu sardu sou “Sardigna nostra”, organizadu in su logu, in sa regione, in Italia e in Europa, sa partzidura che frades de sos benes sotziales e sa solidariedade intre sos Sardos.

5. Su Movimentu at a giùghere a dae innantis una polìtica de acurtziamentu intre sos Sardos de sa Sardigna e sos Sardos chi che bivent fora, e at a criare sas cunditziones bonas pro chi sos disterrados sardos potzant torrare o imbarare in sa pàtria mama issoro.

6. Su Movimentu identitàriu “Sardigna nostra” at a promòvere in totu sos campos sa paridade intre òmines e fèminas e at a criare sas cunditziones pro garantire paris intrada a mascros e fèminas in dogni setore de sa sotziedade.

7. S’atzione polìtica de su Movimentu identitàriu “Sardigna nostra” at a èssere bortada a su afortigamentu de sos setores trainantes de s’economia sarda: pastorìtzia, agricoltura, turismu, artesanadu, manifaturas, produtzione agrualimentare, indùstria de mudamentu, arribbu e cunsigna/cummercializatzione de sos prodotos sardos; in prus a sa chirca de atividades produtivas noas chi alimentent su cumone econòmicu isulanu.

8. Potentziales e mannas resorsas ant a dèpere èssere liberadas cun sas dismissiones de sas bases militares chi como agiummai dae tempus meda nd’ant bogadu e nde bogant oe a sa Sardigna partes mannas de territòriu chi, torradu a ammaniare, at a pòdere contribuire a criare richesa noa pro sos Sardos.

9. At a èssere prioridade de s’atzione polìtica de su Movimentu “Sardigna nostra” sa realizatzione de una continuidade territoriale bera, chi cunsentat a òmines e mercantzias de chirculare lìberos cun su Continente italianu, europeu e mundiale a prejos econòmicos a manera chi cada pessone, sardu e nono, potzat giampare su mare cun naves e aèreos a sas mezus cunditziones de mercadu.

   

10. Sa comunicatzione a parte intro de sa Sardigna, chi pro s’arretratesa sua benit a èssere una birgòngia natzionale e europea, at a èssere unu de sos printzipales temas presentes in su programma de su Movimentu “Sardigna nostra”, ca non b’at a pòdere èssere perunu isvilupu in Sardigna chentza unu bonu sistema de culligamentu internu. Pro tantu s’Ìsula at a èssere dotada de istradones a currimentu lestru e de ferrovias eletrificadas chi pòngiant in comunicatzione su territòriu cun sas tzitades, sos portos e sos aeroportos.

11. Su Movimentu “Sardigna nostra” at a promòvere, isfrutende innantis de totu sas potentzialidades naturales de sa terra nostra, s’impreu de sas energias annoàbiles impitende sas tecnologias noas pro tenturare dae su sole, dae su mare, dae sas abbas e dae sas aeras sas resorsas energèticas chi a s’ìsula nostra sunt netzessàrias. Su Movimentu, balèndesi de sas normas de s’Istatutu sardu, at a criare sas cunditziones pro chi s’ammàniu de sas energias annoàbiles non ruat in manos de ispeculadores e siat organizada e ghiada dae sas populatziones locales coordinadas in logu regionale.

12. Su Movimentu identitàriu “Sardigna nostra”, pro su chi pertocat s’art. 3, lìtera m, de s’Istatutu Autònomu de sa Sardigna in s’esercìtziu de sos diritos demaniales e patrimoniales de sa Regione subra sa minieras, cavas e salinas, at a legiferare sa frimmada de sas cuntzessiones in àreas de interessu naturalìsticu, paesagìsticu, archeològicu o agrìculu. Sa comunidade in ue at a èssere posta sa cuntzessione at a dèpere otènnere in calesisiat manera unu benefìtziu chi la paghet dae s’isfrutamentu de su territòriu.

13. Su Movimentu “Sardigna nostra” at a propònnere pro totu sos Sardos s’impreu lìberu de sas terras comunes, de sas abbas, de sas forestas, de sas ispeàgias e de calesisiat àteru bene pùblicu. A parte intro de sos logos pùblicos, ant a èssere garantidos fintzas sos servìtzios a pagamentu pro chie at a chèrrere impreare sas istruturas privadas de recreu.

14. S’abba pùblica, comente bene essentziale e primordiale, no at a èssere tratada a sa matessi manera de sos prodotos cummertziales ma at a èssere de propriedade de su pòpulu sardu; s’impreu sou e sa frunidura sua ant a èssere garantidos a sos Sardos a cunditziones populares.

15. Cada tzitadinu de sa Sardigna tenet su diritu de bìvere indunu ambiente sanu e de si curare in istruturas sanitàrias pùblicas. Pro sa realizatzione de custos duos importantes intentos, su Movimentu identitàriu “Sardigna nostra” at a propònnere s’organizatzione noa dae fundamentu de totu su sistema sanitàriu de sa Sardigna, chi si che màndigat pro s’incapatzidade de l’ammaniare prus de sa meidade de su bilàntziu regionale.

16. Su Movimentu “Sardigna nostra” s’at a impignare a fraigare una Sardigna identitària, in ue sa limba e sa cultura sarda siant presentes in totu sas iscolas de ogni òrdine e gradu e in sa Pùblica Amministratzione. Sas Universidades de sa Sardigna, chi ant a dèpere rapresentare sa fortza bera de sa chirca e de su progressu, ant a èssere dotadas de cursos de istùdiu pro s’abbaloramentu de sa limba e de sa cultura sarda.

17. Sos monumentos de sa Sardigna, trascurados e abbandonados dae sèculos, ant a èssere faina de atentu dae parte de su Movimentu “Sardigna nostra” chi, peri unu programma ispetzìficu, los at a amparare e at a cunsentire a totus de si gosare de su patrimòniu archeològicu mannu nostru.

18. Su Movimentu s’at a impignare in prus a ghiare un’atzione de tutela e promòvida de sos Benes Culturales de sa Sardigna, de sas Traditziones populares sardas, de s’arte, de sa literadura, de sa mùsica, de s’ispetàculu, de s’enogastronomia e di ogni àtera forma de cultura de sa Sardigna.

19. Isfrutende sas potentzialidades de s’Istatutu Ispetziale nostru, artt. 9 e 10, at a èssere costituida s’Agentzia Sarda de sas Intradas, chi no at a àere unu bratzu armadu pro machitziare o arruinare sos tzitadinos, ma ufìtzios de cunciliatzione pro cunsentire a totus, in raportu a sas pròpias cunditziones econòmicas, de pagare sas tassas in manera giusta.

20. In cunsideru de s’art. 12 de s’Istatutu autònomu de sa Sardigna, ant a èssere istituidos “Puntos francos” in cussos setores e territòrios chi s’ant a retènnere istratègicos, a manera de garantire una bona atzione fiscale bortada a batire imbestimentos e a criare postos de traballu noos.

21. At a èssere in fines còmpitu de su Movimentu “Sardigna nostra” propònnere a sas fortzas polìticas sardas e a sa sotziedade sarda de su totu sa revisione de s’Istatutu Ispetziale sardu, gasi comente dissiplinadu dae s’art. 54 de sa Lege costitutzionale, chi como agiummai non est prus cunforme a sa realidade.

A pagu prus de unu mese dae sa nàschida de su Movimentu identitàriu “Sardigna nostra” s’est tentu in Ossi su 6 de austu 2016 su primi Diretivu, cumpònnidu dae: Bartolomeo Porcheddu, Piero Mura e Mario Demontis (Ossi), Simona Cherchi (Ollastra Simaxis), Maria Giovanna Serchisu (Iscanu de Montiferru), Tonino Cocco e Salvatore Pinna (Otieri), Marco Sogos (Silanos), Vittorina Porcheddu (s’Alighera), Mariangela Mascia (Cuartu Sant’Elene) e Antonello Licheri (Armùngia).