Bisende una reforma europea de sas bancas

de Bovore Mele —

Oe in custos ùrtimos annos sas polìticas de desarrollu sunt istadas pro su prus burradas. At influidu fintzas ca, de pustis de su Tratadu Europeu de Lisbona de su 2007, cando est istada istituida sa Banca Tzentrale Europea, sunt istadas intregadas a custa sas bancas natzionales chi oe la costituint e custas sunt istadas tzèdidas totu a sas bancas privadas.

Oe totu sa moneda est basada in pitzu de su dèpidu est a narrere si benint imprentados deghe èuros dae sa Be-Tze-E a custos currispondent deghe èuros de tìtulos de dèpidu pùblicu chi a noisàteros nos narant ca sunt bèndidos in su mercadu e imbetzes (cun arrendos chi non sunt gasi a beru) sunt dados a sas matessi bancas privadas meres de sas bancas natzionales e de sa Banca Tzentrale Europea.

Custu s’est averguende dae cando sos istados natzionales ant tzèdidu poderiu a sos organismos sovranatzionales faghende brincare s’echilìbriu intre tzitadinos e finàntzia. In antis su dinare fiat basadu in pitzu de sas riservas aureas. Custas riservas in su 2007 sunt istadas tzèdidas in propiedade dae s’istadu a sas bancas privadas chi non narant cando benint porrogadas, fintzas dae sos deputados in sos istamentos natzionales, si nche las ant giutas a aterue. Cun custu sistema de emissione de moneda non si podent faghere polìticas de desarrollu.

Sas bancas privadas e sos meres de sos fundos finantziàrios, medas de custos àrabos, non investint prus sos ricursos de su capitale in moneda in sa produtzione ma in sas ispeculatziones finantziàrias. Ne unu euro colat prus in sas cassas pùblicas pro chi esseret destinadu a su desarrollu de su sistema de produtzione. Oe fintzas imprentare dinare dae sa Banca Tzentrale cheret narrere, pro su prus o in partebona, a intregare àteru capitale a sas bancas privadas chi non ponent a currere custos recursos dende·los a sos impresàrios, a àgios agiuados, pro produere. Custas bancas sighint a impreare su capitale in sa Finantzia e in sas lògicas suas chi non sunt cussas de sa produtzione.

Mintzicchè oe sa cosa prus importante de faghere est propriu una reforma europea de su sistema bancàriu. Sas bancas de emissione depent essere torra pùblicas o controlladas in parte bona dae su pùblicu. In ultra sos depòsitos de istràviu e de risparmiu de sos tzitadinos in sas bancas depent essere investidos in sa produtzione e non in s’ispeculatzione finantzera privada e cheret chi esistant duas gastas de bancas una de depòsitu e una de inversione finantzera.

Unu tzitadinu, chi custas ùrtimas bancas de finantzia non las cheret chircare, las depet podere istesiare dae su dinare suo. Si non nche essimus dae custu coone sa lògica de s’austeridade chi patronigat sas polìticas europea de fitianu e chi in realidade mascarat su mecanismu barrinadu e imbussadu de sa dedua pùblica, non si firmat. Sa dedua, chi sunt agios de prestidu, est semper creschende proite sa moneda est petzi dèpidu de sas bancas privadas e podet giughere a sos guvernos europeos a s’assurdidade de nche segare totu su gastu pùblicu fintzas a s’ùrtimu tzentèsimu de euro.

Pro assurdidade, fintzas su gastu pro s’òrdine pùblicu est de sobre, pro non narrere de su gastu de sa sanidade, de s’istrutzione pùblica chi sunt giai ogetu de incurtzos drammàticos e de intregu in arrendu o in bèndida a sos privados comente medas de sos, gasi mutidos, giunchillos, est a narrere sas impresas pùblicas in ativu. Non si cumprendet proite custas impresas depent essere propriu tzèdidas, mancu a lu faghere a posta, a sa finantzia privada cando podet frutare profetu a s’istadu. Sa moneda depet essere cunforme a su desarrollu econòmicu in su pranu de s’interessu generale.

Pro cantu pertocat a Sa Sardigna custa oe at sa netzessidade de polìticas noas e si depet tennere in contu a sas particularidades locales insertadas in una situatzione europea chi rechedet reformas pro torrare a afortire s’economia e criare traballu e proite totu sos tzitadinos sardos e europeos, ca noisateros semus sardos e europeos, apant unu rolu in sa sotziedade e si firmet una lògica isballiada e antidemocràtica de pagos in ue oe s’unu pro chentu de sa populatzione mundiale at su chimbanta pro chentu de sa richesa e in tempus venidore nde podet aere peri de prus.