Bilinguismu e Regione Sarda. Ite est a fàghere in su tempus venidore? Intervista a Pepe Coròngiu

Bilinguismu e Regione Sarda. Ite est a fàghere in su tempus venidore? Intervista a Pepe Coròngiu

Pepe Coròngiu est un’iscritore resèssidu in limba sarda. Est istadu un’esponente de balia de su movimentu linguìsticu, ativu dae deghinas de annos in sa pelea pro s’ufitzialidade de su sardu. Est istadu responsàbile de Ufìtziu linguìsticu de sa Regione Sarda, e at publicadu unu bellu grustu de libros, s’ùrtimu su romanzu “S’intelligèntzia de Elias”. Est acanta a essire una collida noa de sos contos suos. Oe li faghimus sa posta cun una cantas pregontas

ITE RESUMU SI PODET FÀGHERE DE SA POLÌTICA LINGUÌSTICA DE SA RAS IN S’ÙRTIMA LEGISLADURA?

L’apo gia fata e publicada in paritzos interventos publicados in custu situ e in su Manifesto Sardo. L’apo fatu cando fiat regnante Solinas in su mudìmene generale de intelletuales, iscritores e operadores, ùnica boghe non a cunsonu. Apo faeddadu de limba a dispintu (per finta) e de involutzione totale dialetale. Duncas negativa in totu. Unu Presidente sardista e indipendentista (a paràulas), chi aiat in s’istatutu de su partidu suo sa limba natzionale, at lassadu chi àteros esserent fatu a rugros sa limba. Peus de gasi est malu a fàghere.

ITE SINNALES B’AT DAE SU GUVERNU REGIONALE NOU?

Semus a comintzu de legislatura e sos annùntzios sunt bonos, gasi chi fiant bonos sos de Pigliaru e Solinas. Ma deo, e medas sardos, isperamus e creimus chi custu guvernu siat diferente. Tenimus su dovere morale de ddu crèere.

E SU MUNDU ACADÈMICU?

Faghet semper sa parte sua in bonas e in malas. B’at gente cumpetente, ma ideològica pro s’italianismu. Est unu mundu chi contat sa limba sarda comente partzida in variantes – dialetos e ‘anormale’. At cumbintu sa polìtica e sardos medas ca at su poderiu. No est prus s’universidade rebelle de sos tempos de Lilliu.

CUMPETÈNTZIA IN MATÈRIA DE POLÌTICA LINGUÌSTICA: ASSESSORADU A SA CULTURA, PRESIDÈNTZIA DE SA REGIONE O AGENTZIA AUTÒNOMA?

Mi paret chi su tempus l’amus pèrdidu pro colare a un’ente linguìsticu. E a ite diat serbire si una limba natzionale non l’amus e non la reconnoschimus? In sa lege de su 2018 non b’est. Deo apo semper pensadu chi sa limba siat una chistione presidentziale. Chi sa Presidenta noa apat nominadu unu consulente a posta linguìsticu (cosa chi aiat fatu finas Soru 20 annos como) est una cosa positiva, chi narat chi b’at atentu e apentu. Posca amus a medire.

ISTANDARDIZATZIONE E TZERTIFICADOS LINGUÌSTICOS: ITE RAPORTU B’AT?

In Sardigna nudda. Sa pseudo tzertificatzione dialetale sena istandard est un’assurdidade. Comente a medire s’abba o su binu refudende su litru comente unidade de misura. S’andat a ogru, comente selvàgios. Comente negadores de s’unidade (de misura) de una limba.

TERMINOLOGIA: SOS BASCOS E SOS CATALANOS, PRO NÀRRERE, TENENT ENTES PÙBLICOS PRO BOGARE A CAMPU TÈRMINES NOOS; E IN SARDIGNA?

Su nudda prus fungudu ca su movimentu linguìsticu oe est una movida ebbia de aperitivos, ispetàculos e trasmissiones in tradutzione lìbera finas in slang pagu galanu. Totu de badas, ca servit àteru. Sos militantes chi fiant contra a s’unificatzione pùblicant libros in italianu, mustrende chi non sunt capatzos e chi fiant disonestos intelletualmente. Ma su dannu est fatu oramai.

 SU SARDU IN ISCOLA?

Unu degollu totale. Peruna polìtica sèria: si faghent galu sos progeteddos che a sos annos noranta de su sèculu passadu. E semper in dialetu locale, chi non servit a megiorare. Sa lege de su 2018 no at bàtidu megioru, ma, in s’afròddiu de sessare sa normalizatzione, antzis at firmadu su bonu de su movimentu linguìsticu: su dibàtitu produtivu, creativu, rebelle e esplosivu. Oe b’at paghes, comente naraiant argunos, ma mi parent sas paghes de su campusantu.

POSSÌBILE EST UNU MOVIMENTU DAE BASSU CHI ABÈRGIAT SU CAMINU A UNA CRÈSCHIDA NOA DE SA LIMBA SARDA?

A dies de oe no. Pro firmare su progetu de una limba natzionale, chi fiat perigulosu meda pro sas elites culturales e polìticas, ant drommidu in totu sa chistione e mescamente sa gente istipendiada o finantziada. Si a unu li das dromitòriu cada die est malu chi si pòngiat a cùrrere e apat bonas ideas. Sa Regione posca no at valorizadu logos de democràtzia reale e de cunfrontu. In ue si podet resonare a manera pùblica de polìtica linguìstica? Depent detzìdere totu funtzionàrios, polìticos e acadèmicos o interessat una sotziedade tzivile? Si faeddat petzi cun sos operadores econòmicos e no andat bene. Su risultadu est petzi unu mortòrgiu sena creatividade (si non cussa econòmica) e sena venidore. Su mundu ufìtziale de sa limba sarda no at nudda de nàrrere de cuncretu e de bonu pro sa Sardigna de oe. Petzi folklore. No est progressivu, ma cunservadore. Amasedadu.

 

ITE B’AT DE FÀGHERE TANDO?

Traballare in s’interi chi lompat una generatzione noa de brigadores creativos, imbetzes de sos drommidos in paghe de oe. Agiuare su guvernu si faghet cosas bonas, faeddare a craru cando non faghet o faddit. Si b’at a collaborare semus prontos, si nono sighimus a nàrrere sa nostra, cun rispetu, ma in libertade.

(intervista de Salvatore Serra)

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *