AES contivìgiat sos libros in sardu. Renèssida manna de Lo Cuarter del Llibre in S’Alighera

AES contivìgiat sos libros in sardu. Renèssida manna de Lo Cuarter del Llibre in S’Alighera
Don Chisciote in sardu - presentada
Don Chisciote in sardu – presentada

Cun sa presentada de su film “Sos mortos de Alos”, de Tanielle Atzeni, domìniga sero in S’Alighera s’est cogruida sa prima essida de su progetu de promotzione de s’editoria sarda “L’Isola dei lIbri”, chi in sos meses imbenientes at a tocare finas Casteddu e Carbonia. Sa manifestatzione, contivigiada dae s’Assòtziu de sos Editores Sardos (AES), cun su patronadu de sa Regione Autònoma, teniat sa tarea de afortiare sas relatas intre editoria locale e territòriu. Mescamente proponende su traballu de sos editores sardos che a protagonistas de s’avaloramentu de s’identidade e de s’isvilupu.

In tres dies de mustra de sos libros e de acumprimentu de su programma culturale numenadu “Lo Cuarter del Llibre”, sos organizadores ant lòmpidu s’arribu disinnadu. Sunt resessidos, in una S’Alighera prena de turistas, a fàghere connòschere sos libros sardos intzertende una mirada àbile de su patrimòniu culturale sardu sena istereòtipos e logos comunes.

Proa nde siat sa presèntzia de duas òperas importantes iscritas in sardu. Su “Don Chisciote de sa Màntzia” (Condaghes) bortadu dae Giuanne Muroni, presentadu sàbadu da Giuseppe Corongiu e Joan Adell e “Sardegna in viagiu. Vocabolàriu a figuras” (editziones Papiros), òbera de Diegu Corraine presentada dae Istèvene Campus e su matessi Adell (chi rapresentat in tzitade su guvernu catalanu). De aficu finas su traballu de Antoni Arca e sa presentada de su romanzu catalanu de Coia Valls “ Il mercante di stoffe”, de su cale at faeddadu unu sàbiu e manerosu Roberto Lai(istòricu espertu de relatas sardo-catalanas).

Simonetta Castia e Frantziscu Cheratzu (foto Marco Fiore)
Simonetta Castia e Frantziscu Cheratzu (foto Marco Fiore)

Est sa cunfirma chi s’Assòtziu de sos Editores Sardos, cando aparitzat custos addòbios, ponet in contu a manera galana su mundu editoriale de sa limba sarda. Cosa chi mancari no est gasi làdina pro sa Regione de custos tempos o pro sos festival literàrios (cussos a sa moda) chi proponent unu muntone de autores italianos e in italianu, ma mai pensant de intregare un’ispàtziu a su sardu.

Cun custa faina, egemonizada dae s’assòtziu de sos editores, amus bidu imbetzes su contràriu: un’atentu mannu pro òperas e autores isolanos e mescamente pro cussos in limba sarda. Cosa chi si fiat pòtzida annotare finas in sa Salone de su Libru de Torino e in sa Fiera de Macumere.

Lo Cuarter del Llibre duncas est una novidade chi nde essit dereta dae s’esperìentzia de Macumere e chi sighit giustamente sa punna de no acorrare in una comuna totu s’iscusòrgiu de s’editoria locale chi, comente ant naradu semper sos organizadores, depet èssere frunidu a totu su territòriu sardu. Comente at contadu Simonetta Castia, presidente de s’AES, <sos editores sunt cuntentos pro àere inchingiadu sa manifestatzione in una tzitade importante che a S’Alighera chi, cun sos istelesos paesagìsticos suos, agiuat a descrìere s’identidade multiforme de sos sardos>.

Giuseppe Pepe Corongiu in unu retratu de Marco Fiore
Giuseppe Pepe Corongiu in unu retratu de Marco Fiore

Pro Frantziscu Cheratzu, editore de Condaghes, su cuntentu est mannu a sa matessi manera. <Sos libros in sardu meressent custos logos nòdidos e finas àteros – at sutalineadu – e nd’amus batidu su Don Chisciote chi, comente amus bidu in custos meses, est un’òpera in sardu chi giustamente est girende in totu s’Europa>.

E de custu parre fiant finas Pepe Corongiu (Coordinamentu Sardu Ufitziale) e Joan Elies Adell (rapresentante de su givernu catalanu in Sardigna) chi ant arresonadu su sàbadu a merie cun Giuanne Muroni, su tradutore de su Don Chisciote. Pro Corongiu, chi at diretu s’ufìtziu regionale de sa limba sarda dae su 2006 a su 2014 e at promòvidu custas fainas dae tando, sas tradutziones de òperas internatzionales sunt de importu mannu ca custringhet iscritores e limba a si pònnere cara a cara e a crèschere.

< Custu traballu si podet fàghere ca amus unu standard, sa Limba Sarda Comuna – at acraridu Corongiu – chi nos permitet de traballare a livellu artu. In sa polìtica linguìstica sunt de istransire dialetizatzione e folklore chi imbetzes, a dolu mannu, sunt unu sentidu comunu>.

Giuanne Muroni - (fto de Marco Fiore)
Giuanne Muroni – (fto de Marco Fiore)

<Una faina de importu – at acraridu Muroni, intzitziligadu dae sas pregontas de Corongiu e Adell – pro mustrare chi in sardu si podent traduire finas òperas de gabbale e non testos simples ebbia ca sa limba sarda at totu sos registros, finas cussos artos e s’adatat a cuntestos diferentes>. Gasi comente acuntesset in sas tradutziones, sas peleas prus mannas sunt sa resa de sos tèrmines particulares, frases idiomàticas chi arriscant de s’istesiare dae su sensu. <Ma custos – at congruidu Muroni – sunt sos problemas clàssicos de cada traballu de tradutzione>.

Arresonos fungudos chi non semper est possìbile a fàghere a dae in antis de unu pùblicu mannu e cualificadu. Custa borta in S’Alighera emmo pro meressimentu mannu de s’AES.

 

Leave a comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *