– de Sarvadore Serra

Haiti est unu de sos Istados prus populosos  in sa regione caraìbica. S’agatat in s’Ìsula Hispaniola e istata a  làcana cun  sa Repùblica Dominicana.

Sos indianos Tainos  chi sunt acudidos dae su  Sudamèrica sunt istados sos primos a istare in Hispaniola. In su mese de nadale de su 1492 sunt lòmpidos a cue fintzas sos colonos ispagnolos, ghiados dae Cristoforo Colombo e dae sa tropa sua de  39 marineris.

A pustis de sos ispagnolos, fintzas sos frantzesos ant postu colònias in  s’ìsula. Sos frantzesos s’ant leadu  sa parte otzidentale, chi como si narat  Haiti, e sos ispagnolos s’ant leadu sa parte orientale, chi como si narat Repùblica Dominicana.

Sos frantzesos nch’ant batidu a Haiti  mìgias de iscravos africanos pro los fàghere traballare    in sos curtivos de canna de tzùcaru. In su giru de pagu tempus, sa populatzione africana at crèschidu e nch’at coladu  su nùmeru de sos europeos. Sos iscravos africanos  ant gherradu pro sa libertade issoro e,  in su  1804, Haiti at otentu s’indipendèntzia. In su tempus presente, Haiti tenet una populatzione  de 10 milliones de pessones. Sa cumpositzione  ètnica est pro su 95% africana sudsahariana e pro su 4% europea, cun unu nùmeru bassu a beru  de haitianos multiètnicos. Su frantzesu est sa limba ufitziale  in Haiti. Àteras  limbas chi si faeddant in cue  sunt su  crèolu haitianu, s’ispagnolu e s‘inglesu.

Su frantzesu: limba ufitziale de  Haiti
Haiti e su Canadà sunt sos ùnicos Istados soveranos in sa regione americana chi tenent su frantzesu comente limba ufitziale. In Haiti, su frantzesu l’impitant  in sos documentos ufitziales, in su sistema iscolàsticu e in sos mèdios de informatzione. Su frantzesu  est sa limba iscrita istandard in Haiti. Mancari su frantzesu  siat sa limba amministrativa, petzi su  40 pro chentu  de sos haitianos sunt fluentes in custu idioma. Sas pagas pessones  chi faeddant in frantzesu  faghent parte de sa classe arta, e s’agatant mescamente in sos tzentros urbanos.

Su crèolu haitianu: sa limba prus populare in  Haiti
Su crèolu haitianu est sa limba prus populare in Haiti. Prus de su  95% de sos haitianos  sunt fluentes in custu idioma. Si tratat de unu misturu de  frantzesu, tainu e unos cantos idiomas  africanos otzidentales. Lu faeddant in totu su territòriu, mancari tèngiat caràteres diferentes cunforma a sas regiones. B’at tres dialetos, su setentrionale, su tzentrale e su meridionale. Su crèolu haitianu   no est pertzepidu comente limba de prestìgiu e l’impitant cun raridade  in sas ocasiones ufitziales. In prus, b’at pagos testos a beru iscritos in crèolu haitianu. Sa limba esistit mescamente in  forma orale.

Limbas minoritàrias e istràngias  chi si faeddant in Haiti

Ispagnolu
S’ispagnolu est limba minoritària  in Haiti. In sa Repùblica Dominicana lacanàrgia,   est sa limba ufitziale. Comente resurtadu  de sas interatziones  intre sos duos pòpulos  in sa frontera Haiti–Repùblica Dominicana, s’ispagnolu est creschende in popularidade fintzas in Haiti.

Inglesu
Unu nùmeru semper prus mannu de haitianos est adotende s’inglesu comente limba de comunicatzione. Custu fenòmenu interessat sos giòvanos chi ant istudiadu in foras  e sa comunidade imprenditoriale de su logu. Belle gasi, s’inglesu est una limba minoritària  chi la faeddat una parte minore a beru de sa populatzione.

S’importu de sas limbas istràngias in Haiti
In  Haiti b’at pagu diversidade linguìstica. Su frantzesu  e su crèolu haitianu sunt sas ùnicas limbas  chi las faeddat su prus de sa gente. Belle gasi, una parte minore  de sa populatzione connoschet sas limbas istràngias,   comente s’ispagnolu  e s’inglesu. Custa populatzione elitària ghiat s’isvilupu  de Haiti pro mèdiu  de sos ligàmenes cumertziales  e sas collaboratziones cun sos istràngios.

Ligàmene: https://www.worldatlas.com/articles/what-languages-are-spoken-in-haiti.html