Dae lunis s’esèrtzitu israelianu est atachende sa tzitade palestinesa de Jenin in sa parte arta de sa Cisgiordania. Sa zona atacada est mescamente su campu pròfugos in ue si cuant grupos armados de palestinesos. S’atzione est sa prus manna dae bint’annos cun bombardamentos, s’impreu de drones, e s’imbiu de duamìgia sordados cun trastes pro isciusciare domos e istorbos fraigados pro defensa dae sos palestinesos.
Su campu pròfugos, si mutit gasi, ma no est petzi unu bighinadu fraigadu a pedra a intro de sa tzitade, ma unu de sos prus populadu: sa tzitade contat 39 mìgia abitantes e in ie bi bivent 14 mìgia persones. Custas famìllias sunt fuidas a pustis de sa Nakba, chi est su nùmene chi ant dadu sos palestinesos a sa die de nàschida de s’Istadu de Israele in su 1948, e chi at significadu, pro sos àrabos de parte manna de Palestina, èssere catzados dae domo issoro e non pòdere ghirare mai.
Sa situatzione de como naschet dae una partzidura de sos grupos armados palestinesos e dae una crèschida de sa violèntzia israeliana. Su guvernu de dereta de Netanyahu at lassadu fàghere a sos grupos de ebreos estremistas, chi sighint a furare terrinu a sos palestinesos, fraigare colònias in zona chi non li pertocant e, mescamente, a atacare sos àrabos.
Sos palestinesos, semper prus arrennegados, e chi ant ghias semper prus dèbiles ant bistu sa nàschida de fortzas minores, cumandadas dae gente chi non sighit sos grupos prus ligados a sa polìtica (comente Hamas e Fatah), ma chi renessent a agatare armas potentes e a las impreare contra a sos israelianos. Mai si fiat bistu tzucare mìssiles dae sa Cisgiordania, comente est acontèssidu in sos meses colados.
Custu perìgulu at assuconadu sa majoria parlamentare chi sustenet su guvernu Netanyahu, chi l’at pedidu un’atzione prus forte contra a sos grupos armados de Jenin. Pro como sunt mortos noe palestinesos in custu atzione militare, ma dae s’inghitzu de ocannu nde sunt mortos 133. De israelianos 24. Galu sàmbene pro una gherra chi non finit mai.
(redatzione)
Leave a comment