In una decraratzione iscrita fata essire su 16 de nadale, s’ex presidente sirianu Bashar Al Assad at chertu ispricare sos motivos chi dd’ant cumbintu a lassare sa Sìria.
A pustis de s’ofensiva de grupos estremistas islàmicos de su 7 coladu Assad cun sa famìllia si nch’est andadu a Rùssia.
In su documentu at naradu ca finas a cantu at pòdidu est abarradu a sa ghia de s’istadu, ma s’8 de nadale at dèpidu lassare sa capitale Damascu.
Sa meta est istada sa base aèrea de Latakia, in ue sunt presentas fortzas militares russas, ma sa situatzione est impeorada a su puntu chi s’ùnica detzisione possìbile fiat a lassare su paisu.
Assad at fatu finas riferimentu a s’abbandonu de su fronte de batàllia dae parte de s’esèrtzitu sirianu, cosa chi diat pòdere èssere una cunfirma de una traitoria de sos artos grados de sas fortzas armadas.
Aterunu riferimentu importante est a sa resistèntzia palestinesa e libanesa, chi, sutalìniat, no at mai abbandonadu.
In prus at agiuntu chi s’est semper cunsideradu “comente sa bàrdia de unu progetu natzionale, agiuadu dae sa fide de su pòpulu sirianu”.
Assad, presidente, capu de sas fortzas armadas e segretàriu generale de su cumandu tzentrale de su partidu sotzialnatzionale panàrabu Baath, fiat in càrriga dae su 2000, annu de sa morte de su babbu Hafez, chi fiat presidente dae su 1971.
Sa Sìria est como suta su controllu de su grupu integralista islàmicu Hayat Tahrir Al Sham, cunsideradu organizatzione terrorìstica segundu una risolutzione de sas Natziones Unidas de su 2015, ghiadu dae Ahmed Hussein Al Shaara, alias Al Golani.
In su mentras s’esèrtzitu israelianu at invàdidu su Golan, territòriu chi cunsìderat parte istòrica de sa natzione giudea. Su primu ministru Netanyahu at dadu òrdine a sos militares de abarrare in ie nessi un’annu, isetende chi sa situatzione polìtica in Sìria si istabilizet.
(gianni muroni)
Leave a comment