Est su disturbu prus lèbiu de s’ispetru autìsticu e si diferèntziat dae sos àteros de custa casta ca non b’at istentu a imparare a faeddare e non b’at dèficit intelletuale. Mancari sos dutores no nde tèngiant contu pro sa diàgnosi, sunt frecuentes una mancàntzia de abilidade fìsica e un’impreu atìpicu de su limbàgiu. Sos sinnos, a su sòlitu, cumintzant in antis de sos duos annos de edade e a s’ispissu durant pro totu sa vida.
A custa sìndrome l’ant dadu custu nùmene pro more de sos istùdios fatos in su 1944 dae su pediatraaustrìacuHans Asperger, in ue issu at descritu sos pitzinnos chi lis mancat sa comunicatzione non verbale, tenent un’ empatia limitada e sunt fisicamente pagu abistos. Custos istùdios sunt essidos a campu petzi in su 1981, pro more de sa psichiatrabritànicaLorna Wing, chi at bogadu a pìgiu su cuntzetu modernu de sìndrome de Asperger. Issa at fatu una diàgnosi normalizada a cumintzos de su 1990. In su 1991 est cumintzadu unu perìodu de divulgatzione, cando sa psicòlogatedescaUta Frith at traduidu in inglesu sos istùdios de Asperger. Pustis, custos istùdios ant tentu una cobertura mediàtica manna.
Sa càusa o sas càusas pretzisas de custa sìndrome non si connoschent. Comente pro sos àteros disturbos de s’ispetru autìsticu, si pensat a cumponentes genèticas, però non b’at nudda de seguru. Si pensat chi fintzas sos fatores ambientales tèngiant s’importu issoro. Sos istùdios neurològicos ant mustradu caracterìsticas in su funtzionamentu de su cherbeddu chi orìginant dèficit seletivos de empatia.
Non b’at una cura ùnica: a pustis de sa diàgnosi tocat a sighire unu mètodu multidisciplinare. Sa resessida de sos interventos benit male a la valutare ca sos datos sunt pagos. Sas terapias cumportamentales punnant a megiorare sas situatziones ispetzìficas: pagu capatzidade de comunicatzione, rutine ossessivas e repititivas, mancàntzia de abilidade fìsica. Sos interventos podent èssere s’allenamentu a sas abilidades sotziales, sa terapia cognitiva cumportamentale, sa terapia fìsica, sa terapia de su limbàgiu, sa formatzione de sos babbos e de sas mamas, sena contare sas meighinas pro sos problemas assotziados comente s’ ansiedade. Su prus de sos pitzinnos megiorant cando si faghent mannos, ma sas dificultades sotziales e de comunicatzione abbarrant. In prus, sas pessones cun s’Asperger sunt vulneràbiles a medas de sos disturbos de s’umore, mescamente s’ansiedade e sa depressione.
In su 2015, unos 37,2 milliones de pessones in totu su mundu teniant custa sìndrome.
B’at galu cuntierras medas, in mesu de sos istudiosos, subra de sa valutatzione de custu disturbu. Unos cantos sientziados, comente Simon Baron-Cohen, s’ant pregontadu si s’Asperger no est mègius a lu cunsiderare comente una diferèntzia, e non comente una disabilidade chi cheret tratada o curada. Sas limitatziones paralizantes, mescamente in sa sotziedade, difatis, sunt assotziadas cun una singularidade chi a bias est istraordinària. E, a pàrrere de unos cantos istudiosos, medas pessonàgios famados de eris e de oe diant mustrare caraterìsticas medas de custa sìndrone, comente, pro nàrrere, s’interessu in unu campu ebbia e problemas in sas relatziones sotziales. In mesu de custos bi diant èssere Isaac Newton, Albert Einstein, Charles Robert Darwin, Wolfgang Amadeus Mozart, Alfred Joseph Hitchcock, Michelangelo Buonarroti, Steven Allan Spielberg, George Orwell
Su 2006 l’ant decraradu Annu Internatzionale de sa Sìndrome de Asperger, pro festare in su matessi annu sos 100 annos dae sa nàschida de Hans Asperger e sos 25 annos dae su mamentu chi sa psichiatra Lorna Wing at fatu connòschere custu disturbu a su mundu. Dae su 2007, su 18 de freàrgiu est sa Die Internatzionale de Asperger, pro ammentare sa nàschida de custu sientziadu.