-de Paolo Mugoni-
Est passada oramai carchi die dae sa festa de su Sardu Ufitziale in Bonàrcado e mi paret su mamentu de fàghere una resumida de cussu chi est sutzedidu e de su significu suo pro cussu chi pertocat sa parte politica e sa parte prus propriamente linguistica.
In antis de fàghere calesisiat analizu mi paret oportunu sotolineare chi su CSU, in sa persone de su suo coordinadore Pepe Corongiu, in sa Assemblea diretiva e in sos militantes apant ischidu rèspundere de su totu a su disafiu propostu: règoglire unu numeru mannu de persones, no persones calesisiat ma operadores chi cun sa limba sarda traballant onni die, giovanos impignados in disafias tecnològicas ne simples ne iscontadas, polìticos chi incumintzant a cumprèndere chi su CSU faghet unu traballu chi at carpidu a fundu s’intessidura sotziale e culturale de sa Sardigna in onni parte, simples amantiosos de sa limba sarda e de sa formas espressivas suas. Pònnere a pare in unas duas dies in ue si esserent presentadas sas atividades fatas in s’urtimu annu e si esseret chistionadu de sa sitzuatzione de oe e de sas prospetivas de sa politica linguistica regionale est istada un’iscummissa manna. Binchida!
Sas duas dies ant bidu sa presèntzia de chentina de persones atentas, interessadas meda a sos interventos chi bi sunt istados e chi ant pertocadu tantos argumentos. Duas dies chi, nointames sos tempos longos de sa dibata, ant muntesu incraitados a sas cadreas totu sos presentes, sinnale custu chi sos argumentos tratados, gai comente sunt istados ordingiados, ant apidu s’atenzione de totu.
Sos duos aspetos, polìticu e culturale, chi nos interessant de prus si intritzant a supridu, duncas pro favorèssere una partidura a su fine de unu mègius analizu, faeddamus de polìticos e operadores culturales. In custa manera podimus bidere mègius sos aspetos propriamente politicos e cussos de sa limba sarda e de s’impitu sou.
S’aspetu polìticu prus de importu est s’atentu de unu numeru mannu de partidos a s’atòbiu de Bonàrcado.
Fiant presentes su Partidu Democraticu cun Renato Soru, Su Fronte indipendentista ùnidu cun Cristiano Sabino, Sardigna Natzione cun Bustianu Cumpostu, Libe.r.u cun Pierfranco Devias, Rossomori cun Marco Murgia, su PSdAz cun Carla Puligheddu e Lidia Fancello, su Partito dei sardi cun su segretariu Franciscu Sedda e finas Frantziscu Sanna chi no est intervènnidu comente polìticu ma comente tecnicu (at presentadu su progetu Seo, una manera pro contare sa Sardigna cun sos datos) ma chi est dirigente de Progres.
Una presèntzia de bona parte de sos partidos chi ant raighinas e atividade solu in Sardigna, francu sa presentzia de Renato Soru, intervènnidu prus a titulu personale chi comente dirigente de partidu, bènnidu a Bonàrcado pro more de sos deghe annos de vida de sa LSC.
Sa prima cosa de importu est chi cuasi totu apant faeddadu in sardu ( cosa no iscontada finas a carchi annu a como) e sos pagos chi ant faeddadu in italianu apant amitidu de si nde birgongiare de no l’ischire faeddare ( calicunu pro sa veridade b’at finas proadu ma a unu tzertu puntu no bi l’at fata a sighire). Custu cheret narrere chi, nessi in custos politicos , est presente sa cussèntzia chi oe faeddare in publicu in sardu est unu valore positivu e serbit pro fagher andare a innantis sa cussentzia de se matessi de sos sardos, e bortulare s’abitudine de faeddare su sardu solu in famìlia, in situatziones informales. Cambiare su pessamentu chi su sardu siat solu limba de sos afetos discapatze de si medire cun sa vida de onni die in su traballu, in s’istudiu, in sos media massivos, in sas istitutziones, est unu passu a dae in antis meda mannu.
In finis un’atentzione chi, si leat a livellu istitutzionale, podet permìtere unu passu a dainanti de sas politicas linguisticas e de sos finantziamentos pro permitere s’impreu de su sardu in totue.
Sos matessi politicos, francu unu chi est istadu prus diplomàticu essende in sa maioria de guvernu, ant nadu chi sa politica linguistica de sa giunta Pigliaru in custa materia (e in àteras) est fallimentare.
Un’arresonu a banda, finas si in carchi modu s’interventu sou est istadu finas polìticu, meressent sas paraulas de Anthony Muroni, giai direttore de s’Unione Sarda. Un’inteventu chi aiat anticipadu in carchi post in Facebook inue naraiat chi in Bonàrcado podiat essere chi aeret fatu dichiartziones importantes. E gai est istadu. Non s’impignu in politica comente calecunu pensaiat, ma sa possibile diretzione de unu cuotidianu nou ( no s’ischit si de pabilu o web) inue sas pàginas sunt partidas intre sardu e italianu, cun sa matessi dignidade. Diat a èssere custa una rivolutzione culturale verdadera in s’informatzione sarda, capatze de cambiare medas cosas pro su benidore de su populu sardu.
Pro su chi atenet a su pianu tecnologicu/digitale sunt istadas acraridas, dae giòvanos cumpetentes meda, novas chi faghent a cumprèndere chi semus in cara de una frontera noa pro s’impitu de su sardu modernu.
Sintetitzatore vocale, (SINTESA), bortadore automàticu in Limba sarda comuna(LSC), facebook in sardu, scracth in sardu (programmatzione de videogiogos e de animatzione).
Un’arresonu a parte mèresset s’interventu de sa dotoressa Claudia Soria chircadora de su CNR e de s’Istitutu de linguìstica computatzionale de s’Universidade de Pisa. S’istudiosa at acraridu cale sunt sos puntos prus de importu de sa chirca chi est fatende a supra de s’impitu de bator limbas de minoria in Europa, intre sas cales b’est su sardu, cale bisongios apant sos sardos (e sas àteras tres limbas de minoria) in s’impreu de sa limba issoro in su web, e mescamente in sos social media. Sa chirca no est galu fìnida macarchi datu b’est giai. Intre cussas 400 e prus pessones chi ant rispostu a su cuestionariu online b’est prus de su 90% chi impreat su sardu in facebook a manera ativa (lu iscriet e lu leget). Cando s’istudiu at a èessere acabadu ant èssere isparghidinadas unas cantas racumandatziones pro promotzionare s’impreu digitale de sas limbas minoritarias. Si prevedit puru sa realizatzione de una road map pro sa diversidade linguistica ùtile a sos polìticos pro ponner a campu atziones chi sarbent e mandent a dainanti sas limbas europeas de minoria.
Sa chirca est istada fata cun s’agiudu de su CSU chi at dadu logìsticu e at bortadu in LSC su cuestionariu. Su pùblicu ad apretziadu meda e si est detzisu de fagher intervennere sa dotoressa Soria finas sa segunda die.
Una parte de importu est istada dedicada a sa literadura in limba sarda comuna. Sunt istados presentados su libru de Giubanne Piga “Sa vida cuada” chi s’autore at impreadu pro sa prima borta in su libru suo, s’est continuadu cun sa bortadura in LSC de su libru “La madre” de Grassia Deledda, fata dae Giagu Ledda.
Su dutore de Uri, chi bivet e traballat in Barcellona dae annos meda, at ischidu interessare su pùblicu cun unu interventu apassionadu e galanu. Si est sighidu cun sa presentatzione de su libru de Sandro Dessì “Caratzas e in fines cun su contu de sa presentada a Barcellona e a Madrid de su libru Don Chisciote de sa Mantza, bortadu in sardu dae Gianni Muroni. Gianni Garbati nos at contadu finas de sa bìsita a su museu cervantinu de El Toboso, inue sunt regollidas prus de 400 bortaduras de s’òbera de Cervantes. Su libru in LSC est intradu, comente sas àteras limbas in custa lista manna meda de limbas presentes in su museu.
Importante meda finas sos interventos a subra sa didattica in sardu dae parte de Frantziscu Casula chi at contadu comente ait sarbadu dae su disamparu iscolasticu una pitzinna cun s’impreu de su sardu in iscola, de Isabella Tore a subra de s’istoria sarda in sas iscolas. Isabella Tore at contadu de su fraigu de materiales a subra de s’istoria sarda sia in italianu che in sardu. Est intervenniu Federicu Francioni chi at faeddadu de su ruolu negativu de sos intelletuales e de sos accademicos in su disacatu culturale a subra de sa limba sarda.
Est intervennidu finas su sotziòlogu e professore de s’Universidade de Padova Alessandro Mongili, chi at cunsigiadu a su movimentu linguìsticu de si concentrare prus pagu subra a s’istandard e dare cara a su protzessu de s’istandardizatzionee e su significu sou in sa sotziedade sarda.
No resumimus totu sos interventos ca diat a èssere tropu longu, ma sunt istados totu de importu e de significu mannu. Unu cantu de Sardigna chi at istòrias a subra de su sardu de contare e fainas de ammentare. Custu est su sinnale prus mannu chi sa limba sarda est galu bia.
Leave a comment