– de Alessandro Dessì –
Est passada giài calincuna ghida dae s’acabu de SUNS (festival europeu de is minoridades alpinas e mediterraneas), chi est istadu intra de is eventos musicale prus de importu de s’annu musicale in s’isula nostra, ma medas cunsideros abarrant de atualidade manna.
Ponende a banda is criticas (pagas) subra de s’umpreu “folkloricu” de su sardu in sa condutzione de su show o cussa subra de sa calidade artistica de is branos (ma tenimus in contu chi custa fiat scèti sa de unu editzione sarda de s’ispetaculu e chi medas cosas ant a essere megioradas in is de su benidore), su chi est abarràdu intra de is 400/500 chi ddu ant leadu parte, bessènde dae su teatru, fiat su sèntidu de aèra frisca e de normalidade.
Mentras chi pro is militantes de su MLS custa fiat prus o mancu una cunfirma de su chi s’ischiìat dae diòra e chi donnia die podìmus leghere in is blogs e grupos tematicos in Internet , su publicu comunu “de su sàbudu a merì” e subra’e totu is prus giòvunus ant pòdidu isperimentare, finas in dd’manera ispantòsa chi su sardu est diaberus una limba normale o chi in generale est traversende unu processu de normalizatzione; chi s’istatus de minoridade linguìstica no est pro nudda una anomalia ma a s’imbesse est cundivìdida cun dd’unu muntòne de ateras in totu s’Europa (e de custas ùndighi sunt italianas); chi is limbas nostras sighint a essere bìas e vitales in su de bintùnu seculu e antzis podent essere umpreadas in calesisiat ambitu de sa vida privada e pùblica; chi sa diversidade linguistica est una sienda culturale pro totu is europeos.
Pro totu custu, tenende in contu su balore pedagogicu de importu mannu chi unu eventu che SUNS Sardigna tenet pro sa creschida culturale de is generatziones noas de s’isula nostra (cumentzende dae cussas de sa capitale sua) su sugerimentu meu est chi, in s’ipòtesi chi ddu ant a àere ateras editziones in su benidore, custu siat promòvidu a manera de trisinàre is istitutziones iscolasticas, mancàri prevedènde una “replica” de sa manifestada a mengiànu reservada a iscolànos e istudèntes opurus, amaròlla, isseberènde unu àteru ispatziu, chi siat bastante mannu a ddos acollire.
Leave a comment