In Òschiri provas tècnicas de normalidade linguìstica

– de Giuseppe Corronca –

Su 26 e 27 de Cabudanni sa bidda de Òschiri, in ocasione de sa Die Europea de sas Limbas, at ospitadu s’initziativa ammaniada dae su C.S.U. bortada a sensibilizare sa gente e sos polìticos subra de una chistione de fundamentu cale est cussa de s’ufitzializatzione, difusione e impreu normale de sa limba sarda in cada cuntestu.

Su mere de domo, Roberto Carta, oschiresu, ativista e membru de primore de su C.S.U. at contribuidu in manera estremada a sa resessida de custu eventu, chi in duas dies at bidu sa presèntzia de unas cantas chimbighentos pessones. Si calicunu de sos sòlitos iscontza-giogos e inimigos de sa limba sarda pensaiat e si auguraiat chi custas duas dies depiant èssere un flop, pro la nàrrere a s’inglesa, at fatu male sos càlculos. Initziativa mègius non podiat resessire.

Sapadu a merie Roberto Carta at abertu s’atòbiu cun sos saludos de ritu e cun una presentada chi at postu in evidèntzia su traballu e sas initziativas chi at fatu su C.S.U. in prus de un annu de vida.

A sighire sa relata mia, in ue apo faeddadu de sa nàschida, s’impreu e sas prospetivas benidoras de sa L.S.C., chircande in su pagu tempus a disponimentu, de marcare s’aspetu polìticu e s’importu de àere unu istandard de riferimentu, lassende pro unu momentu a banda sas chistiones ortogràficas, lessicales e de sèberu de unu grafema prus chi no un àteru; chistiones, custas, chi pro tempus meda ant alimentadu su discussionismu sena lòmpere a nudda.

Manuela Ennas at isvilupadu unu arresonu subra de s’impreu de su sardu in sos mèdios massivos, ponende giustamente in evidèntzia su fatu chi si in sa comunicatzione si faghent sèberos arbitràrios chi non tenet contu de una norma a sa cale fàghere cabu, su protzessu de cumprensione pro chie leghet o iscurtat est in pigada.

Àteros oschiresos balorosos ant arrichidu custas duas dies de festa. Su regista Gianni Langiu at proietadu duos traballos suos in sardu de interessu mannu e de livellu pro sas temàticas tratadas: “Sa Reina” (2013), ispiradu a s’omònimu contu de Sandro Biccai e “Bianca Chei Su Nie” (2014), ispiradu a s’omònimu contu de Sandro Chiappori, ambos binchidores respetivamente de sa XXXII e XXXIII editzione de sa setzione cortometràgiu de su Prèmiu Logudoro.  Su matessi regista afirmat chi custos traballos cherent dimustrare comente cun sa limba sarda si potzant tratare temàticas universales.

Carla Denule, acumpangiada dae Gigi Bernardinelli a sas tastieras e dae Andrea Pinna a sa chiterra, at delitziadu sos presentes cun sa boghe sua galana, cantende calicunos branos comente sa versione bortada in sardu de “Amore Diverso” de Eugenio Finardi chi at interpretadu in manera magistrale e una de sas cantzones suas prus bellas e prus nòdidas: “Notte de luna”.

Giorgio Pala, ghia archeològica, domìniga a merie durante sa vìsita a su situ de Santu Istèvene at ispiegadu, rigorosamente in sardu, sas caratèristicas de s’altare presente in cussu giassu.

Totu custu ammesturu de esperièntzias sìngulas est un esempru lampante de normalidade linguìstica chi, a pàrrere meu, est de agiudu mannu a sa càusa comuna chi at comente punna cussa de fraigare unu caminu nou pro su benidore de sa limba sarda. Totu custos contributos serbint a fàghere essire su sardu dae su sòlitu cliché chi lu rèlegat in una dimensione de provintzialismu folclorìsticu e dialetale; sa limba nostra depet pòdere aspirare a carchi cosa de prus, leande·si su giassu chi li tocat e iscaretzire sas isfidas mannas de una sotziedade comente cussa de oe avantzada, moderna, tecnològica. Custu est su chi su C.S.U., cun sas initziativas suas, est chirchende de fàghere.

Agradessida fintzas sa presèntzia de Joan Adell, rapresentante de su Generalitat de Catalunya in S’Alighera e de su vice-sìndigu de Òschiri, Andrea Decandia chi at saludadu sos presentes in gadduresu.

Unu de sos momentos prus significativos est istada sa firma de su documentu de denùntzia a su Cussìgiu de Europa contra a s’istadu italianu chi, in matèria de tutela de sas minorias, at pintadu a s’Europa una realidade chi no esistit e chi podet costituire argumentu pro carchi film fantasy. De sa presentatzione de custu documentu, a nòmene de su C.S.U, si nde est incuradu Pepe Coròngiu, giai diretore de su Servìtziu Limba Sarda de sa Regione.

Sa dominiga a mangianu si est aberta sa mesa polìtica moderada dae Sarvadore Serra e Paolo Mugoni chi at bidu sas testimonias de Cino Perra, Gianfranco Sollai, Cristiano Sabino, de sos sardistas Giovanni Columbu e Christian Solinas e de su parlamentare de Unidos Mauro Pili, chi cun una metàfora eficatze at paragonadu sa limba sarda a un àrbore chi puru si in sas naes suas tenet sa richesa e bellesa de sos dialetos suos, totu a sa fine depet torrare a s’unidade chi s’àrbore rapresentat. Semper Pili at manifestadu sa voluntade de collaborare cun su C.S.U. e de arrumbare ogni initziativa pro su bene de sa limba.

Faghende unu bilantzu de custa duas dies oschiresas, non potzo si no èssere cuntentu pro sa partetzipatzione, s’interessu, s’impignu chi in medas ant manifestadu pro sa limba sarda e pro su livellu artu de sa dibata e de sas pessones presentes: totus, sena escludire nemos. Non bisòngiat a si “ninnare in su lavru”, ca cosa de fàghere bi nde at galu e meda, ma s’àndala depet èssere cussa de sighire a traballare in manera ùmile e determinada.

A nos bidere a s’atòbiu  imbeniente.

 

Giuseppe Corronca

Leave a comment