– de Alessandro Dessì –
Paret chi a is responsàbiles de s’Universidade de sa de tres edades de Casteddu non ddis agradit su sardu che matèria de imparòngiu. Is motivos de custa discriminatzione? A sa pregunta mea de cales esserent is resones de custa discriminatzione, Fabrizio Rossi at respòndidu in maneras vàrias:
“Nois semus unu assòtziu abertu a su mundu”, “Is iscritos nostros dd’ischint giai faeddare, a su sardu”, “Sa limba sarda ddu tenet giai s’ispàtziu suo in vàrias disciplinas”, “no est una matèria chi interesset a medas de is iscritos nostros”, “s’istùdiu suo abarrat complicadu pro sa cumplessidade sua e sa mancàntzia de omogeneidade”, “su programma nostru est craru e lìmpidu: ddu ant is chi ddis agradat e is chi nono”.
Pro cumprendere chi in custa polìtica culturale ddu aiat un’istigma geogràficu, apo chircadu de verificare chi sa politica de is àteras “iscolas” de sa de tres edades de sa Sardigna de giosso prevedint su matessi, ma is programmas de is istitutos analizados, dae su de Arbus a su de su Sarrabus, dae su de Cuartu a su de Campidanu prevedint totus sa limba e literadura sarda in is cursos issoro.
S’universidade” de Monreale isceti non tenet unu cursu ispetzìficu, ma in su matessi tempus cust’iscola prevedit vàrias cunferèntzias e seminàrios subra de su tema de sa limba sarda e in prus ddu at unu cursu ispetzìficu chi in is annos colados fiat presentadu dae su professore Mario Puddu.
Is respustas de Fabrizio Rossi ddas podimus divìdere in duas categorias: is còntigas e is problemas berdaderos. Is primas sunt in parte manna is frutos de una mentalidade auto-esotica chi est a dolu mannu meda difòndida subra de totu in sa burghesia de sa capitale de Sardigna, ma bidas dae un’ateru puntu de vista sunt frutu de unu problema de comunicatzione nostru, est a nàrrere sa difficultade de presentare su sardu che una limba normale de s’Italia e de s’Europa.
Ma su chi nos interessat de prus sunt is problemas crònicos chi impedint a sa Sardigna de àere una limba chi siat sintzillamente sua: in primis sa mancàntzia de omogeneidade o, pro mègius nàrrere, sa mancàntzia de unu standard chi siat reconnotu e impreadu dae s’universalidade de isfaeddantes sa limba sarda. E custu at a èssere unu de is temas prus de importu subra de is cales su CSU at a discùtere in Oschiri su 26/27 de custu mese.
Leave a comment