– de François Frantziscu Turnu –
Su presidente de sa Repùblica Hollande afirmat chi at a favorèssere sa Ratìfica de sa Carta europea de sas limbas cun una modìfica costitutzionale intro de ocannu. Unu sondàgiu bogat a campu chi su 72% pro chentu de sos frantzesos sunt a favore pro su reconnoschimentu de sas limbas regionales.
In Frantza calicuna cosa s’est movende pro s’amparu de sa limbas de minorias. E paret chi siat calicuna cosa de forte chi movet a un’ala dae s’opinione pùblica chi ormai at cumpresu bene su problema e l’atzetat, e a s’àtera dae sos cabos artos de sa polìtica, chi in fines cherent acumprire sa chi est una punna culturale de importu e sa chi fiat una promissa eletorale de unos cantos annos como.
Francois Hollande difatis l’aiat promìtidu in sa campagna eletorale sua presidentziale chi, binchende e divennende presidente, aeret de seguru ratificadu sa Carta finas in Frantza. Imbetzes in custos annos unu muntone de impedimentos ant fatu una cosa simple belle impossìbile. Su fatu est chi sa costitutzione frantzesa at un’artìculu chi narat chi sa limba de sa Frantza est su frantzesu ebbia. E tando, in fatu a totu sos àteros problemas, b’est custu de sa non cumpatibilidade giurìdica de sa Carta. Ca su documentu europeu narat a s’imbesse ca sas limbas “frantzesas” sunt e podent èssere medas: su brètone, su catalanu, su bascu, su corsicanu, su flamand, su tedescu e finas àteras limbas de làcana.
Ma su resultadu de su sondàgiu (fatu dae l’Ifop pro Dimanche Ouest France) est unu datu a beru de significu. Cheret nàrrere chi, no in tamen sa costitutzione e sos mitos “mondiales” de s’indivisibilidade e unidade de sa pàtria (chi sunt nàschidos in ie), sos frantzesos ant cumpresu s’importàntzia de sarbare sas limbas regionales a su costadu de cussa natzionale. Duncas, pro su tempus benidore de sa Frantza linguìstica s’isetu paret bonu a beru.
Una duda b’at in conca: in Itàlia, si s’esseret fatu su matessi sondàgiu pro sas limbas de minorias, cantos italianos diant èssere istados a favore?
Leave a comment