Ite càmbiat (e ite nono) cun sas normas de atuatzione pro sa limba

Ite càmbiat (e ite nono) cun sas normas de atuatzione pro sa limba

de Giuseppe Pepe Coròngiu –

Francesco Sanna

Bene ant fatu sos guvernantes regionales a si nde bantare de sa delìbera de giunta chi at aprovadu normas de atuatzione pro sa limba chi dant poderios in prus a sa Regione. E bene at fatu su presidente de sa cummissione paritètica Francesco Sanna (pd) a comunicare chi s’istadu est in mùngia pro cuntzèdere prus autonomia a sa Regione. Sos polìticos si depent bèndere su chi faghent, est pretzisu. Ma est a beru unu triunfu comente lu pintant?

Beh, naramus chi est beru chi b’at carchi novidade, ma no est cussa rivolutzione linguìstica chi calicunu at naraduo fatu cumprèndere. In tantu, pro sa crònaca, su traballu tècnicu fiat giai fatu dae su 2012, adduidu informalmente dae sa Cummissione Paritètica de tando, ma mai aproadu dae su Cussìgiu Regionale e dae su Guvernu Italianu. Duncas chie at leadu custu testu e l’at fatu suo, si nde podet bantare de seguru, ma finas cun mesura. Su traballu tècnicu (a banda calicuna lana) fiat giai prontu. Mancaiat cussu polìticu. Chi no est pagu, tocat a lu nàrrere. Como però in sos fatos cuncretos, semus a su matessi livellu de su 2012. Sa punna est bona, bidimus sos fatos.

Ma castiamus finas sa capia, non s’istèrgiu.  Sas normas de atuatzione gasi comente sunt non faghent dannu, ma no ant a cambiare meda sa situatzione si non s’aderetzat sa polìtica regionale. Contat de prus cantu dinare si bi ponet, cantu forte at a èssere sa voluntade polìtica e cale at a èssere sa punna polìticu-culturale. Si pro nàrrere sa punna est cussa de partzire su sardu in variantes -dialetos-limbàgios locales e de fàghere folklore, no isco ite nd’at a essire.

Naramus sa beridade però. Non b’at peruna cumpetèntzia primària: est semper totu intro de sas làcanas de sa 482. Chi fiat giai in vigèntzia e duncas podiat èssere aplicada. Cun custu testu amus atzetadu de fritire sa conca e abbarrare in cussos tèrmines. Si podiat otènnere de prus? Penso chi emmo, ma bi diat àere chèrfidu una classe polìtica diferente in su 2012 e finas como. Tando nos depimus rassignare chi, pro su sardu, prus de sa 482 non si podet fàghere. Semper chi non si tochet s’istatutu. Semper chi abbarret custa classe dirigente a manca e dereta.

Si sas normas ant èssere adduidas cun unu decretu legislativu, pro sos artìculos 3 e 9 de sa 482 s’esertzìtziu de sas funtziones at a colare a sa Regione. Bolet nàrrere simplemente chi su bandu de finantziamentu pro sos ufìtzios linguìsticos, intamen de lu fàghere su Dipartimentu de sos Afares Regionales, lu faghet s’assessoradu. Su tantu de dinare chi pertocat a sa Sardigna lu detzident però in Roma (ocannu petzi 465 mìgia èuros). Duncas semus faeddende de su simple fatu chi cussa limusina de dinare chi Roma dat pro sa limba sarda in sos ufìtzios como lu podimus gestire nois.

Est una cosa in bonu? Emmo, ma sa Regione depet tènnere però un’idea de ite fàghere e comente, mentres si sighit a faeddare de ‘variantes’ lassende cumprèndere chi sa linia est cussa (e non de una limba normale) totu custu poderiu in s’amministratzione pùblica a ite at a sèrbire? A fàghere unu bandu in prus?

Cun su trasferimentu de s’esertzìtziu de sas funtziones de sos artìculos 3 e 9 de sa 482 sa Regione at intamen sa possibilidade in prus de legiferare in contu de limba de minoria in s’Amministratzione pùblica.

B’est sa chistione de totu cussos professionistas chi ant traballadu in sos ufìtzios linguìsticos. Ite fine faghent? Tzertu non si podent campare cun su dinare chi ponet Roma? Los cherent agiuare o ispèrdere? Los cherent petzi indeosare pro non manifestare o los cherent valorizare? Su fatu est chi sos ufitzios ant cabu si b’at un’idea de limba ufitziale. Si depimus petzi fàghere poesia e ‘cultura sarda’ a ite serbint?

Pro s’iscola intamen no, sa cumpetèntzia primària abbarrat in cabu a s’istadu, sa Regione podet finantziare e propònnere su sardu a sas iscolas ebbia. Prus o mancu che a dae in antis cun sa lege 3/2009.

Pro s’iscola sa Regione at a pòdere fàghere su ‘Coordinamentu’ chi cheret nàrrere chi podet fàghere una cantas riuniones cun sa Diretzione iscolàstica ministeriale cumpetente pro sa Sardigna e propònnere cantu dinare pònet pro oras de sardu in oràriu curricolare (si isperat). Podet fintzas aproare un’elencu de espertos  chi traballant in sas àulas. Però sa Regione non podet programmare nudda: sunt semper sas sìngulas iscolas chi detzidint liberamente si fàghere o nono su sardu.

Duncas bene, ma dia isetare a fàghere triunfalismu o illascare sa fune: totu dipendet de comente sunt sas lìnias de cuntzetu. Si pro nàrrere si cherent insinnare sos dialetos, sa chistione de sa limba, a bisu meu, non nde giuat ma s’at a fàghere folclore e non bilinguismu.E custu finas cun unu muntone de intelletuales chi si sunt candidados a fàghere sos porridores e sos dugones de sa dialetizatzione.

Sa cosa curiosa est chi un’amministratzione chi at infadu de sa limba ufitziale (chi cheret nàrrere ‘de sos ufìtzios’ – mègius a l’ammentare) e narat chi punnat totu a s’iscola, presentat un’ischema de decretu chi est a s’imbesse de custa idea. Meda cumpetèntzias a sos ufìtzios pagas a sas iscolas.

Ca su traballu tècnicu est de su 2012 (duncas naschet cun un’àteru cuntzetu),  mentres sa lìnia polìtica est de su 2015? O ca s’Istadu de prus non diat àere dadu nudda de prus?

Sos arresonos, pro como sunt custos, amus a bìdere sos fatos.

 

sas delìberas

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20120920105206.pdf

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20120920105300.pdf

 

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20150218110933.pdf

http://www.regione.sardegna.it/documenti/1_73_20150218111020.pdf

Leave a comment

1 Comment

Send a Comment

S'indiritzu email tuo no at a èssere publicadu. Is campos pedidos sunt signados *