Su Coordinamentu pro su Sardu Ufitziale at imbiadu eris, Die Europea de sas Limbas, una lìtera de protesta a sos cabos-grupos e a sos presidentes de commissione de su Cussìgiu Regionale cun sa punna de evitare sas mènguas de sas risorsas econòmicas a sa polìtica linguìstica annuntziadas dae sa Giunta in s’ocasione de s’assestada de su bilàntziu. In sa die chi in totu s’Europa est dedicada a sa salvaguàrdia de sas limbas, guvernu e parlamentu sardu non si sunt limitados a nche pònnere a un’ala sas manifestatziones chi si faghiant finas a s’annu coladu, ma ant mustradu de traballare pro segare su pagu chi abarrat in defensa de su sardu e de sas àteras limbas de Sardigna. Pro unas cantas fontes, sas mènguas diant arribare a unu 50% de sa summa istantziada giai garantida dae sa Giunta de sa legisladura colada. Pro àteras diant arribare a unu 70-80% de sos belle 5 milliones oe disponìbiles. Su Coordinamentu at iscritu a sos presidentes de sas commissiones Bilàntziu, Cultura e Istatutu e a totus sos cabos-grupos pro pedire unu addòbiu urgente cun sa punna de iscaretzire custa e àteras emergèntzias chi in custos primos ses meses de sa Giunta Pigliaru ponent in oriolu sos militantes de su movimentu linguìsticu. «Su Coordinamentu s’est addobiadu sa chida colada in Sèdilo pro analizare sa situatzione de sa polìtica linguìstica de sa Regione nostra – si leghet in sa lìtera. S’assemblea at denuntziadu s’inatividade prus manna de su setore dae su mese de freàrgiu a oe. Su Servìtziu Limba Sarda de s’Assessoradu cumpetente est sena diretore; su Pranu Triennale 2014-2016 (dae su cale dipendet s’ispesa) no est aprovadu; pro su sardu in iscola non b’at istantziamentos; s’Osservatòriu no est istadu annoadu; prus de chentu ufìtzios linguìsticos arriscant de serrare; sas trasmissiones ràdiu, tv, web sunt a bellu a bellu; s’istandard de sa limba ufitziale (Limba sarda comuna) non benit postu in òpera e est netzessària una lege de su Cussìgiu pro àere unu organismu regionale de promotzione de sa limba e puru una proposta de modìfica de s’Istatutu Ispetziale chi cunsentat s’insegnamentu istàbile de su sardu in iscola». «Sutaliniamus – narat su documentu firmadu dae sos rapresentantes de su Csu – su momentu de dificultade manna de sa limba nostra e de totus sas limbas de minorias de sa Sardigna, su catalanu, su tabarchinu, su gadduresu e su tataresu, a su puntu de esseret chistione prioritària. S’arriscu est chi dae inoghe a carchi annu su patrimòniu linguìsticu identitàriu de s’ìsula nostra siat belle che mortu. Pro chi non b’apat sas mènguas in su bilàntziu chi ant annuntziadu custas dies – concruit su CSU – bos pedimus in nùmene de totu su Coordinamentu, un’addòbiu urgente pro arresonare de custas problemàticas, pro bos nàrrere sos pistighìngios nostros e pro propònnere solutziones cumpartzidas». In frau de sa manifestatzione “Sa Festa de sa Limba Ufitziale” de Sèdilo, bene resèssida e cun gente meda, amus denuntziadu sa boluntade de nde cantzellare unu setore culturale chi sos ùrtimos annos s’est ismanniadu meda, fintzas a nche colare s’egemonia e su primatu de sas universidades sardas (dae semper contras a s’ufitzialidade de su sardu), sas chi oe, tenende unu pesu (polìticu) mannu in su guvernu regionale, diant chèrrere a iscontzare sas conchistas àpidas dae sos militantes linguìsticos. Su CSU dat ischitu chi s’at a rempellare a custu disignu e invitat a sas fortzas polìticas, mescamente sas chi sunt a curtzu a sas chistiones de sa limba e de s’identidade, e a sos tzitadinos a s’ativarent. Su paradossu est chi non prus de un’annu a como sa Regione fiat festende sa Die Europea cun manifestatziones in sa tzitades prus importantes de s’ìsula: mentre in die de oe annùntziant sas minimadas.
CSU: sa Regione at festadu sa Die de sas limbas seghende su sardu