Sighende sas orminas de Pepinu Mereu
Una passigiada galana in una bidda donosa pro revisitare unu poeta de primore. S’Assemblea Natzionale Sarda nos nch’at giutu a Tonara a connòschere sos logos de Pepinu Mereu, autore de poesias in ue sa tècnica istilìstica s’aunit a s’impinnu tzivile e sotziale.
Su mèntore est istadu Massimiliano Rosa, chi nos at ghiadu in sos logos prus de importu de sa vida de s’iscritore, in unu caminu intramesadu dae murales e monumentos chi l’ammentant, cun pasadas in ue sa ghia s’arressaiat pro lèghere bìculos de sas poesias de Mereu; una letura chi s‘est fata colletiva, cando cadaunu de sa tropa at declamadu cantos de sa poesia “Su testamentu”, iscrita in una targa in su muru de su campusantu.
Pepinu Mereu, nàschidu in Tonara in su 1872, e mortu galu giovaneddu in su 1901, de seguru at vìvidu finas in Nùgoro e in Casteddu, chi sos nùmenes de custas tzitades sunt presentes in sas datas de unas cantas poesias de sa prima regorta, publicada in sa capitale in su 1899 dae s’Imprentadoria Valdès, cun una prefatzione de Giovanni Sulis “laureando in medicina” (pròpiu cuddu Nanni Sulis a su cale at dedicadu unos cantos cumponimentos). Non tenimus datos seguros de sos istùdios suos. Ma est craru chi istùdios – de autodidata o regulares chi esserent – nde depet àere fatu. Lu mustrant su tràgiu de sa poesia sua, sas referèntzias literàrias chi faghent pensare a sa “scapigliatura”, sos latinismos (a sicut erat, per omnia secula, in diebus illis), su sistema de ideas, ma finas s’impreu “iscaradu” chi, a bias, faghet de su perìudu espressivu, fraigadu cunforma a sos modos de sa poesia biddaresa prus fitiana e prus pagu alfabetizada, in àteras paràulas, prus “orale”.
Una de sas poesias prus connota est “Galusè”, dedicada a una funtana de Tonara, in ue sa bena faeddat in prima pessone, bantende meda sas birtudes suas e contende acuntèssidas alligras e tristas de su mundu biddaresu minoreddu chi benit, cumbintu dae milli resones, a s’ispigrare, a s’infriscare, a ùmprere, a sabunare sos pannos in sas abbas suas.
S’Assemblea Natzionale Sarda (ANS) chi at amaniadu s’eventu est un’assòtziu democràticu, apartìticu, plurale. Su programma suo est a fraigare in sos sardos sa cussèntzia de èssere unu pòpulu, de si pòdere autodeterminare comente natzione, de detzìdere a sa sola su destinu cosa sua, defensende sos interessos e su bonu istare de sa gente: su primu passu cara a una sotziedade abbistada, emantzipada, lìbera e indipendente, cun sa punna de promòvere su patrimòniu linguìsticu, istòricu e culturale sardu, analizende sos problemas de sa sotziedade nostra, boghende a campu e proponende solutziones realìsticas, pro un’isvilupu sustènibile de sa Sardigna.